Agentia Nationala de Integritate (ANI) a contestat la Curtea de Apel Bucuresti (CAB) calitatea de membru in Parlamentul European a lui Mircea Diaconu, sesizand si legislativul european ca fostul senator a fost in incompatibilitate. Actiunea ANI a fost inregistrata la Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a CAB in 11 iunie.
ANI l-a reclamat pe Diaconu, alaturi de Autoritatea Electorala Permanenta si Biroul Electoral Central, dupa ce fostul senator, declarat incompatibil printr-o decizie definitiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), a candidat la alegerile europarlamentare, castigand un mandat.
Totodata, potrivit unor surse, ANI a trimis si o sesizare la Parlamentul European, pentru Comisia de validare a candidaturilor, in care atrage atentia asupra incompatibilitatii stabilite de instanta suprema.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a emis, la 19 iunie 2012, o decizie definitiva si irevocabila in sensul mentinerii ca legal si temeinic a raportului de evaluare prin care ANI a constatat starea de incompatibilitate a fostului senator Mircea Diaconu.
Diaconu si-a depus, in 26 martie, la BEC, dosarul de candidatura si listele de sustinatori pentru a intra in alegerile europarlamentare in calitate de candidat independent, dupa ce si-a dat demisia din PNL.
ANI a trimis BEC, tot in 26 martie, o informare in care se arata ca Mircea Diaconu nu indeplineste conditiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European. BEC a respins candidatura lui Diaconu, care a contestat la Tribunalul Bucuresti decizia Biroului Electoral Central.
Tribunalul Capitalei a admis, in 5 aprilie, contestatia lui Mircea Diaconu privind candidatura sa ca independent la alegerile europarlamentare. Decizia a fost atacata la Curtea de Apel Bucuresti, care, in 9 aprilie, a mentinut decizia tribunalului, decizia fiind definitiva. Astfel Mircea Diaconu a putut candida, in mai, la europarlamentare si a castigat un mandat de europarlamentar.
Potrivit articolului 25 alineatul 2 din Legea 176/2010, persoana care a fost in incompatibilitate „este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de trei ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de trei ani de la incetarea mandatului. In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de trei ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate”.
Tribunalul Bucuresti a notat, in motivare, ca prin Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii Agentiei Nationale de Integritate (ANI), legiuitorul a ingaduit unei persoane fata de care s-a constatat starea de incompatibilitate sa ocupe functii alese, intre care si calitatea de membru din partea Romaniei in Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu insa si functii numite.
„In aceste conditii, intrucat candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizeaza functia de europarlamentar, functie in mod evident integrata functiilor eligibile, nu este incidenta interdictia invocata de catre BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocatia legala incontestabila de ocupa functia de europarlamentar”, a aratat tribunalul.
Instanta bucuresteana a facut referire, in motivare, si la sintagma „aceeasi functie”, folosita in legea ANI, care ar viza totalitatea functiilor in care o persoana poate fi aleasa. In acest context, judecatorul tribunalului arata ca „ar insemna sa se loveasca in chiar susbstanta dispozitiilor constitutionale ce reglementeaza dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales in Parlamentul European, si care concura cu exercitarea suveranitatii nationale”.
Pe de alta parte, a aratat instanta, Legea 176/2010 nu poate fi supusa, prin analogie, regimului juridic specific dreptului penal si sanctiunilor penale. Interdictia de a mai exercita, timp de trei ani, o functie sau o demnitate publica, cu exceptia celor electorale, este o sanctiune care apare suplimentar, alaturi de sanctiunea disciplinara a destituirii sau eliberarii din functie, a adaugat instanta, in motivare.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
