Viata pe Terra ar putea deveni istorie pe 16 martie 2880, cand un asteroid, despre care cercetatorii spun ca pare sa incalce legile fizicii, ar putea lovi Pamantul, potrivit unei descoperiri facute de astronomii americani.
Cercetatorii au descoperit ca asteroidul se roteste atat de rapid in jurul axei proprii, incat ar trebui sa se dezintegreze. Totusi, asteroidul 1950 DA ramane intact si isi continua calatoria prin spatiu. Oamenii de stiinta cred ca obiectul nu se dezintegreaza datorita unor forte de coeziune cunoscute sub numele de „fortele Van der Waals”, scrie dailymail.co.uk Descoperirea a fost facuta de cercetatorii de la Universitatea Tennessee, din Knoxville, Statele Unite al Americii.
Cercetari anterioare au aratat ca asteroizii sunt de fapt gramezi de pietris, rocile fiind tinute laolalta de gravitatie si frictiune. In cazul lui 1950 DA, specialistii au descoperit ca acesta se invarte atat de rapid, incat ar trebui sa se dezintegreze, gravitatia nefiind suficient de puternica pentru a-l mentine stabil.
Asteroidul are aproximativ un kilometru in diametru si face o rotatie completa in jurul axei sale la fiecare doua ore si sase minute. Mai multi cercetatori de la universitatea amintita au vrut sa stie de ce acest corp ceresc nu se dezintegreaza. Calculand temperatura si densitatea asteroidului, specialistii au reusit sa detecteze fortele de coeziune care tin asteroidul intreg.
„Am descoperit ca 1950 DA se roteste mai rapid decat limita de dezintegrare calculata pentru densitatea sa”, a declarat Ben Rozitis, membru al echipei de cercetare. „In conditiile acestea, daca doar gravitatia este cea care tine laolalta aceasta gramada de roci, dupa cum se crede in general, ar trebui de fapt sa se dezintegreze. In concluzie, fortele de coeziune care apar intre particule ar trebui sa fie responsabile pentru integralitatea structurala a asteroidului”, a spus cercetatorul.
Mai mult, viteza de rotatie a asteroidului, masurata in regiunea ecuatoriala, este atat de mare incat 1950 DA prezinta, de fapt, gravitatie negativa, adica, daca un astronaut ar vrea sa se plaseze pe suprafata sa, ar fi aruncat in spatiu. Prezenta fortelor de coeziune a fost prezisa in cazul asteroizilor mici, dar acum este pentru prima data cand cercetatorii au si dovezi clare.
Fortele Van der Waal sunt forte de atractie care mentin moleculele impreuna si sunt foarte importante in chimie, biologie si fizica. Aceste forte de coeziune apar datorita atractiei dintre zonele cu sarcini electrice opuse din interiorul substantelor care alcatuiesc materia. Puterea acestora este direct proportionala cu marimea atomilor si a moleculelor. Totusi, fortele van der Waal sunt printre cele mai slabe interactiuni chimice si, din aceasta cauza, sunt extrem de greu de studiat.
Concluziile studiului au fost publicate in revista Nature, iar noile date au posibile implicatii in gasirea de metode de protejare a planetei de un impact cu un astfel de asteroid. „Dupa impactul din februarie 2013, de la Celiabinsk, Rusia (cand un asteorid a explodat in atmosfera terestra si mai multe fragmente au ajuns la sol, n.r.), interesul pentru gasirea de metode de aparare impotriva impactului cu un asteroid a crescut„, a declarat profesorul Rozitis. „Intelegerea mecanismelor care impiedica acesti asteroizi sa se dezintegreze poate ajuta la protejarea impotriva impacturilor viitoare”, a mai spus acesta.
Cercetarea arata ca unele tehnici de aparare, cum ar fi trimiterea in spatiu a unor obiecte care sa loveasca asteroidul, ar putea avea efecte negative, inrautatind situatia.
De exemplu, acesta metoda ar afecta fortele care mentin asteroidul stabil din punct de vedere structural, provocandu-i dezintegrarea intr-o multime de bucati mai mici, care ar putea sa influenteze alti asteroizi aflati pe o traiectorie de coliziune cu Terra. De altfel, exact acest lucru este posibil sa se fi intamplat in cazul asteroidului P/2013 R3, a carui dezintegrare a fost surprinsa de telescopul spatial Hubble in 2013 si 2014, posibil din cauza coliziunii cu un meteorit.
Asteroidul 1950 AD calatoreste cu o viteza de 15 kilometri pe secunda, raportat la Pamant, si traiectoria sa se intersecteaza cu Pamantul, ceea ce ar putea face sa se prabuseasca in Oceanul Atlantic, cu o viteza de peste 61.000 de kilometri pe ora.
Specialistii estimeaza ca un eventual impact al acestui asteroid cu Terra ar avea loc cu o forta echivalenta cu explozia a 44.800 de megatone de trinitrotoluen (trotil sau TNT, n.r.). Comparativ, bomba atomica de la Hiroshima a explodat cu o forta echivalenta cu 16 kilotone de TNT.
Probabilitatea ca 1950 DA sa loveasca Terra este de 0,3 la suta, dar riscul este, totusi, cu 50 la suta mai mare decat cel al unui impact cu alti asteroizi cunoscuti pana acum.
Pamantul a fost lovit de asteroizi de-a lungul istoriei. Un astfel de impact este considerat responsabil de disparitia dinozaurilor, acum 65 de milioane de ani.
Asteroidul 1950 DA a fost descoperit pe 23 februarie 1950, cand a putut fi observat pe cer timp de 17 zile, dupa care a disparut pentru o jumatate de secol. Pe 31 decembrie 2000, un obiect nou aparut a fost identificat in cele din urma ca fiind asteroidul descoperit in 1950. Cercetatorii au calculat ca, pentru o perioada de douazeci de minute, traiectoria lui 1950 DA va pune obiectul spatial atat de aproape de Terra, pe 16 martie 2880, incat o coliziune nu poate fi exclusa in totalitate.
Oamenii de stiinta spun insa ca nu exista niciun motiv de panica, sutele de ani pe care le avem in fata fiind o perioada suficienta pentru dezvoltarea unei metode de protejare a planetei.
NASA urmareste in prezent 1.400 de asteroizi cu potential periculos pentru Terra, identificandu-le si calculandu-le traiectoriile si probabilitatea de impact.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
