Maramuresul mai pastreaza inca vii multe dintre traditiile si obiceiurile care se practica de sarbatorile de iarna. Pe langa celebrul obicei al colindatului, umblatul cu Viflaimul sau cu Steaua, in unele zone ale judetului raman inca traditii nealterate. Daca in Cavnic, ”brondosii” alearga pe strazi pentru a alunga spiritele rele, in Maramuresul Istoric, trei ”zane” umbla din casa in casa si vestesc Nasterea Domnului Iisus Hristos. In Valeni, localnicii care au ”calcat stramb” sunt ”parati” in fata intregului sat, in ziua de Craciun, dupa iesirea de la biserica, intr-un obicei unic.
Brondosii din Cavnic pun pe fuga spiritele rele
Vezi VIDEO
Obiceiul ”brondosilor” care se practica din cele mai vechi timpuri in orasul Cavnic atrage an de an, in zilele sarbatorii de Craciun, zeci de turisti din tara si chiar strainatate. Oamenii prefera sa isi petreaca sarbatorile de iarna in Cavnic pentru a-i vedea pe mascatii cu clopote care alearga pe strazi cat e ziua de lunga, din Ajun de Craciun si pana se incheie sarbatoarea Nasterii Domnului Iisus Hristos.
”Brondosii” sunt tineri imbracati in costume traditionale, camasa si pantaloni de culoare alba, iar pe cap poarta masti confectionate din piei de oaie sau capra, frumos impodobite si clopote de alama. Pentru unii poate sa para inutil acest alergat al ”brondosilor”, insa obiceiul are semnificatii adanci, pentru ca in acest mod se purifica spatiul si se indepartau spiritele rele.
Luptele dintre colindatori au puteri magice
Vezi VIDEO
”Brondosii se leaga de mitul stramosilor. Jocurile pe care le fac ei si zgomotul droangelor. Ei alearga pe strazi, pe ulite si isi scutura droangele, pentru ca gonesc spiritele, acum purifica spatiul. Se trece din vechiul an intr-un nou an, se trece dintr-un spatiu profan intr-un spatiu sacru. Si spatiul se purifica cu zgomote de talangi, de bici”, a relatat folcloristul Pamfil Biltiu.
In alte zone, brondosii se bat intre ei si se lovesc, pentru a se ”inzestra magic”. ”De regula cetele se bat intre ele si ii lovesc si pe altii. De exemplu, in zona Chioarului e o batalie rituala, iar prin aceasta ei se inzestreaza cu putere magica de la acesti colindatori, pentru a ajunge in stare de initiat. Omul ca sa faca fata noului ciclu vegetal, el trebuie sa fie initiat, adica inzestrat magic. De aceea se bat cetele intre ele, iar brondosii ii bat pe cei care trec pe langa ei”, a mai spus folcloristul.
Zanele Vestitoare ale Craciunului din Borsa si Sacel
In alte doua localitati din judetul Maramures, Borsa si Sacel, se practica obiceiul ”Zanelor Vestitoare ale Craciunului”. Trei fete imbracate in haine albe, frumos impodobite, avand asupra lor niste bete albe umbla din casa in casa si vestesc Nasterea lui Iisus.
”Trei fete, una mica, mijlocie si una mare se imbraca cu niste haine albe, foarte impodobite, pompoase si care au niste bate, niste bete frumos impodobite de culoare alba. Si betele si hainele sunt albe, pentru ca este culoarea puritatii. Fiecare bota are in varf un strut, care este format din buruieni perene. Sarbatoarea Craciunului are un caracter agrar foarte pronuntat. Aceste fete au un text si merg pe la casele oamenilor, unde rostesc un text special.
«Eu sunt zana cea mai mare si ma cheama Zori de Floare, veste buna v-am adus de Nasterea lui Iisus. Eu sunt zana mijlocie si ma cheama Iasomie, veste buna v-am adus de Nasterea lui Iisus. Eu sunt zana cea mai mica si ma cheama Floricica, veste buna v-am adus de Nasterea lui Iisus».
Exista un dialog intre ele pe marginea darurilor simbolice pe care le primeste Iisus. Una ii aduce smirna, una tamaie si alta aur, darurile pe care le-au adus magii. Fondul obiceiului este mitologic, pentru ca sunt zane bune, dar si zane rele. Acestea sunt zanele bune. Ele colinda pe la casele gospodarilor in seara de Craciun”, a aratat Pamfil Biltiu. La final, cele trei ”zane” sunt rasplatite cu daruri traditionale sau cu bani.
Herdetisurile din Valeni, o bataie de joc in public
Vezi VIDEO
Daca in perioada Craciunului, obiceiurile sunt astfel constituite incat sa vorbeasca despre adevarata semnificatie a sarbatorii, adica Nasterea Domnului Iisus Hristos, exista si sate unde in aceasta perioada speciala s-a luat decizia sa fie ”taxati” localnicii care au ”calcat stramb” si n-au avut un comportament exemplar in familie sau in sat.
In Valeni, pentru a fi siguri ca altadata nu vor mai repeta aceleasi greseli, satenii obisnuiesc sa strige in fata intregului sat, viciile unui anumit localnic in cadrul unui obicei numit ”Herdetisurile”. Obiceiul se practica in ziua de Craciun, dupa ce lumea iese de la Biserica. Tot satul participa, cu mic, cu mare. Localnicii se aduna in numar mare pe un deal. Lumea rade, ii condamna prin ras pe cei care au savarsit rele.
”La Valeni, unul dintre satele foarte conservatoare ale Maramuresului, se striga Herdetisurile, care vine din maghiara de la cuvantul «Hirdetes» care inseamna «stire» sau «anunt» Este un obicei de natura juridica populara prin care un grup de trei patru persoane pregatesc in versuri tot ce s-a intamplat peste sat, de regula incalcari ale regulilor de conduita. Unul care este mai inzestrat din punct de vedere poetic le transpune in versuri. Prima data se aduna informatie, de exemplu cutare a fugit cu alta si si-a lasat sotia. Unul bea foarte mult, unul e pus pe scandaluri, un padurar a vandut lemne si a facut faradelegi etc., adica tot ce era rau in satse strigau la Herdetisuri pentru a se pierde, pentru a nu se mai repeta”, a declarat Pamfil Biltiu.
Toate relele satului sunt inlaturate printr-o cura de ras
Pentru ca incepe un nou an e nevoie de o schimbare, si e obligatoriu ca Noul An sa inceapa sub auspiciile perfectiunii. Tocmai de aceea se obisnuia sa fie practicat acest obicei prin care se urmarea inlaturarea relelor satului.
”Totdeauna omul din popor a aspirat la o conduita morala foarte sanatoasa si la o conduita etico-civica ideala. Acesta a fost factorul de rezistenta al satului romanesc. Atunci se aboleau toate relele satului, se criticau, se mai suparau unii, se mai si certau intre ei, dar erau acceptate. Se trece dintr-un an vechi intr-unul nou si totul se pune sub semnul perfectiunii noului an. Totul trebuie sa fie sub auspicii foarte bune, sa sa nu se mai intample rele, totul sa fie foarte bun”, a mai precizat folcloristul.
Sursa: Camelia Tocaci
– Servicii de creare site web
