Luni, 11 aprilie, începe Săptămâna Patimilor pentru credincioșii romano-catolici și protestanți. Sărbătoarea Floriilor de duminică a fost primită cu bucurie, dar cu înțelegerea faptului că săptămâna ce urmează, Săptămâna Mare sau Săptămâna Sfântă, este una a tristeții.
În acest an, Paștele Catolic este sărbătorit la 17 aprilie, cu o săptămână înaintea Paștelui Ortodox.
Cele trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Paștelui (Joia Sfântă – Cina Domnului, Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului și Sâmbăta Sfântă – ziua tăcerii şi a așteptării în care amintim moartea lui Isus şi așezarea să în mormânt) poartă numele de „Triduumul Pascal” şi au o importanță deosebită, pregătind sărbătoarea Învierii Domnului.
Joia, Vinerea și Sâmbăta Sfântă sunt momente forte care ne permit să intrăm tot mai mult în marele mister al credinței noastre: Învierea Domnului nostru Isus Cristos. Totul în aceste trei zile vorbește despre milostivire, pentru că face vizibil până unde poate să ajungă iubirea lui Dumnezeu”.
Cu seara zilei de joi din Săptămâna Sfântă începe Triduumul Pascal: trei zile de rugăciuni speciale. Biserica Catolică celebrează cu solemnitate Misterul Mântuirii, comemorându-l, prin celebrări speciale, pe Cristos răstignit, înmormântat şi înviat.
Aceste Triduum se va încheia cu Sfânta Liturghie în noaptea Învierii Domnului.
În dimineaţa zilei de joi, din Săptămâna Sfântă, în toate bisericile catedrale din lume se celebrează Sfânta Liturghie a Uleiurilor Sfinte.
Această Sfântă Liturghie este unică în felul ei în timpul anului liturgic: se celebrează doar o dată pe an (în Joia Sfântă), doar în catedralele diecezelor şi reuneşte întreg clerul unei dieceze, arătând comuniunea preoţilor din dieceză cu episcopul lor.
Liturghia este prezidată de episcopul locului şi la ea participă toţi preoţii diecezani şi călugări din dieceza respectivă.
În timpul acestei Sfinte Liturghii preoții participanți reînnoiesc făgăduinţele pe care le-au făcut în momentul în care au fost hirotoniţi preoţi.
În cadrul acestei Sfinte Liturghii, episcopul binecuvântează Uleiurile Sfinte, pe care apoi preoţii din dieceză le vor folosi timp de un an în administrarea Tainelor (sacramentelor) Botezului, Mirului şi al Ungerii Bolnavilor, precum și la ungerea și sfințirea bisericilor noi.
La Sfânta Liturghie din seara zilei de joi, numită și Sfânta Liturghie a Cinei Domnului, în Biserica Catolică se celebrează instituirea Sfintei Împărtășanii şi a Sfintei Preoţii de către Isus Cristos, la ultima Cină.
În cadrul acestei celebrări, în amintirea gestului de dăruire totală de sine pe care Isus l-a făcut faţă de apostoli, episcopul sau parohul locului spală picioarele a 12 persoane, în general bărbați, care, de obicei, sunt membri ai comunității parohiale.
În Vinerea Sfântă, credincioșii romano-catolici, în semn de participare exterioară la jertfa Mântuitorului, țin post (mănâncă doar o dată în zi pe săturate) și abstinență (se abțin de la carne).
În această zi nu se celebrează Sfânta Liturghie, dar după-amiaza în bisericile catolice are loc o comemorare a Patimii și Morții lui Cristos și adorarea Sfintei Cruci.
În cadrul acestei celebrări se citește Patima Mântuitorului, din Evanghelia după Sfântul Ioan, și se venerează Sfânta Cruci de către credincioșii și preoții prezenți.
În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică priveghează în rugăciune şi nu celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică.
În schimb, noaptea are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale. Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.
Înainte de Paşte, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni. Acesta este diferit, însă, faţă de cel ortodox, întrucât presupune doar evitarea preparatelor din carne.
La sfârşitul slujbelor religioase din Săptămâna Mare participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practica „procesiunea”, adică înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.
Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin.
Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.