Comertul si industria prelucratoare cumuleaza peste jumatate din imprumuturile cu intarzieri la plata de peste 90 zile, urmatoarele sectoare cu credite neperformante fiind constructiile si serviciile, potrivit unei prezentari a consilierului guvernatorului BNR Lucian Croitoru.
Pe sectoare, cele mai mari ponderi ale creditelor neperformante in total imprumuturi in obligatii restante erau, in luna septembrie, in comert (29,6%), industria prelucratoare (23,55%), constructii (14,43%), servicii (13,95%) si imobiliare (12,92%).
La polul opus, agricultura si sectorul energiei au generat impreuna putin peste 5% din totalul creditelor neperformante.
Totodata, datele prezentate de consilierul guvernatorului BNR indica o scadere a ponderii imprumuturilor neperformante in primele patru sectoare (comert, industria prelucratoare, constructii si servicii) fata de nivelul de la finalul anului trecut, insa o crestere pentru sectorul imobiliar.
Croitoru a declarat, in cadrul unui seminar la Azuga, ca nivelul creditelor neperformante reprezinta unul dintre motivele pentru care exista diferente mari intre dobanzile la credite si cele la depozite.
„Spread-ul acesta mare indica probleme in sectorul bancar, nu in sensul ca atentionez eu existenta unei probleme. Au probleme pentru ca se acumuleaza credite neperformante, se constituie provizioane, ceea ce inseamna reducerea profitului si existenta unei presiuni de mentinere a acestui spread. Bineinteles ca masuri mai drastice de ajustare in sectorul bancar le-ar reduce, dar asta este competitia in sectorul bancar din Romania”, a explicat consilierul guvernatorului BNR.
El a aratat, citand un raport al Bancii Centrale Europene (BCE), ca Romania se afla undeva la jumatatea UE din punctul de vedere al concurentei in sectorul bancar.
„Conteaza si nivelul de concurenta din sistem, dar si pasii care s-au facut. si s-au facut pasi spre concurenta”, a continuat Croitoru.
El a reiterat ca este in favoarea unei concurente mai mari in sistemul bancar, in conditiile in care, de-a-lungul timpului, conceptiile despre competitie s-au schimbat ca urmare a crizelor internationale.
„Imediat dupa criza din 1929 – 1930 s-a ajuns la concluzia ca acea concurenta in sectorul bancar nu este benefica pentru sistem si pana la sfarsitul anilor ’60 sistemul bancar a fost controlat in ceea ce priveste ratele la depozite, la credite, nivelul creditului si chiar segmentele pe care s-au acordat. in anii ’80 s-au trezit ca trebuie sa plateasca nota de plata. Nu aveau eficienta. Creditele erau date numai intreprinderilor mari, iar cele mici nu beneficiau. Sunt in favoarea unui grad mare de concurenta in sistemul bancar. Spun asta pentru ca suntem exact langa o criza mare, de proportii, si ideile nastrusnice apar in momente de genul acesta”, a mai spus Croitoru.
Pe de alta parte, el a vorbit despre eforturile sectorului bancar de ajustare, de exemplu pentru diminuarea raportului dintre credite si depozite.
Totodata, consilierul guvernatorului BNR a afirmat ca publicul din Romania are o abordare gresita atunci cand blameaza bancile pentru ca nu dau credite care sa sustina reluarea cresterii economice, deoarece bancile sunt prociclice si intai se va relua cresterea PIB si apoi creditarea.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
