Ratingul Romaniei ar putea fi influentat pozitiv de mentinerea „prudentei fiscale” pe termen mediu, de accelerarea cresterii economice si de o mai buna absorbtie a fondurilor UE, insa exista riscuri semnificative generate de criza datoriilor de stat din zona euro, potrivit unui raport al Moody’s. Moody’s atribuie Romaniei ratingul „Baa3” pentru imprumuturile pe termen lung in moneda locala si in valuta, cu perspectiva stabila.
Agentia noteaza ca nivelul redus al datoriei de stat fata de PIB, accesul la finantare multilaterala si perspectivele „promitatoare” de crestere economica pe termen mediu asigura perspectiva stabila a ratingului, suprimand probleme ca dependenta ridicata de capitalul strain si performantele slabe persistente in zona investitiilor publice si companiilor de stat.
Moody’s trece de asemenea veniturile reduse ale populatiei intre factorii negativi, insa noteaza ca salariile mici, desi sunt pe un trend de crestere, vor continua sa reprezinte in urmatorii ani un avantaj competitiv pentru industria romaneasca relativ la celelalte tari din regiune, se spune in raportul anual al agentiei privind Romania.
„Ratingurile ar fi ridicate daca prudenta fiscala remarcata in ultimul an poate fi sustinuta pe termen mediu, iar cresterea economica pe termen mediu ar accelera de la nivelurile inregistrate in ultimii doi ani. Implementarea proiectelor prin care pot fi absorbite fonduri structurale UE ar fi de asemenea un factor pozitiv pentru rating”, se spune intr-un comunicat Moody’s.
Agentia avertizeaza insa ca progresele din ultimii ani in domeniul fiscal si in privinta reformelor structurale ar putea fi eclipsate de efectele crizei datoriilor de stat din zona euro, care ar putea afecta cresterea economica prin scaderea exporturilor, amenintand totodata perspectivele sectorului financiar si refinantarii datoriilor.
„Moody’s subliniaza ca aproximativ 70% din exporturile Romaniei sunt catre tari europene, iar incetinirea cresterii din Europa ar putea inrautati proaspatul avant de crestere economica. Circa 80% din sectorul bancar romanesc este controlat de banci straine, europene. Luand in calcul raportul ridicat credite/depozite din sistemul bancar romanesc, exista posibilitatea ca deteriorarea sprijinului oferit de bancile-mama sa afecteze piata de credit locala si lichiditatea in valuta din sectorul financiar, canalizand astfel criza datoriilor de stat din zona euro catre Romania”, avertizeaza analistii Moody’s.
Astfel, ratingul Romaniei ar putea fi afectat, pe de o parte, de „rasturnarea” programului de consolidare fiscala, combinata cu oprirea reformelor structurale, si, pe de alta parte, de deteriorarea perspectivelor de crestere economica si a situatiei din sistemul financiar si de pe piata de credit, care sa afecteze refinantarea datoriilor, noteaza agentia.
De asemenea, Romania este vulnerabila la riscurile generate de eventuale evenimente imprevizibile, accentuate „considerabil” de criza din zona euro, din cauza datoriei externe ridicate a sectorului privat si nivelului ridicat al creditelor neperformante, se spune in raport.
„Exista o posibilitate tot mai mare ca bancile straine sa-si reduca operatiunile din tara. Daca s-ar intampla asta, potentialul de crestere pentru 2012 ar fi diminuat si mai mult, accentuand totodata constrangerile din zona lichiditatii in valuta, in special daca veniturile solide din exporturi ar scadea anul viitor”, avertizeaza agentia.
Astfel, calitatea activelor din sistemul bancar, dar si profitabilitatea institutiilor de credit, vor continua sa fie sub presiune, anticipeaza analistii in raport.
Totodata, exista riscul ca alegerile de anul viitor sa impiedice sau sa ingreuneze implementarea unor noi masuri fiscale si reforme structurale, insa este putin probabil sa conduca la anularea celor deja aplicate, considera Moody’s.
Moody’s considera ca riscurile de finantare externa generate de criza sunt reduse intr-o oarecare masura de accesul la fonduri multilaterale, asigurat de acordul de precautie cu FMI si Comisia Europeana, si de liniile de finantare de la Banca Mondiala.
Totodata, consumul si cererea interna ar putea „prelua stafeta” de la exporturi in privinta contributiei la cresterea economica de anul viitor, sustinute si de o politica economica mai relaxata care ar putea fi adoptata odata cu scaderea inflatiei.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
