Comisia Europeana a prezentat azi, 26 noiembrie, un ambitios plan de relansare economica a Uniunii Europene, costurile implementarii masurilor continute in acest plan fiind estimate la 200 miliarde euro, ceea ce reprezinta 1,5% din produsul intern brut al UE.
Cea mai mare contributie pentru finantarea acestui plan o vor avea statele membre UE. Ele ar urma sa asigure 170 miliarde euro, adica aproximativ 1,2% din PIB-ul lor. Restul de 30 miliarde va fi asigurat de Banca Europeana pentru Investitii si de la bugetul UE.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, si comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia, au explicat, in cadrul unei conferinte de presa, ca fondurile pe care diverse state membre au anuntat ca le vor aloca pentru propriile planuri de relansare economica sunt incluse in aceasta suma totala si ca nu se cere fiecarui stat membru sa aloce 1,2% din PIB-ul sau acestui plan european.
”Trebuie sa tinem cont de punctele de plecare diferite ale fiecarui stat membru in parte. Unele vor contribui mai mult, altele mai putin. Nu vom putea sa le cerem acelor state care sunt supuse unor conditii foarte stricte privind cheltuielile publice sa aloce 1,2% din PIB-ul lor, dar speram ca, printr-o buna coordonare, se va ajunge la 200 miliarde euro”, a declarat seful executivului comunitar.
Planul prezentat astazi de Comisie va fi supus atentiei sefilor de stat si de guvern ai UE la urmatoarea lor reuniune, din 11-12 decembrie, presedintele Barroso exprimandu-si speranta ca acestia isi vor da acordul, astfel incat implementarea planului sa poata demara de la inceputul lui 2009.
Planul de relansare are doua elemente centrale: in primul rand, masuri de stimulare fiscala pe termen scurt pentru impulsionarea cererii, protejarea locurilor de munca si redarea increderii consumatorilor, iar in al doilea rand, ”investitii inteligente” pentru a determina cresterea economica. Principiul fundamental ce uneste aceste doua elemente il reprezinta solidaritatea intre statele membre si echitatea sociala.
Prioritatea numarul unu a Uniunii Europene o constituie protejarea cetatenilor de efectele negative ale crizei financiare. In acest scop, planul Comisiei are in vedere acordarea in avans a platilor alocate prin diverse programe comunitare, astfel incat statele membre sa poata avea acces inca de la inceputul lui 2009 la circa 1,8 miliarde euro pentru sustinerea politicilor de ocupare, sprijinirea categoriilor defavorizate de cetateni si instruirea profesionala.
Pentru sustinerea consumului, Comisia propune si o reducere temporara a taxei pe valoarea adaugata pentru anumite servicii, diminuarea contributiilor sociale ale angajatorilor si a impozitului pe venit pentru angajati, o prelungire a perioadei de acordare a ajutorului de somaj.
De asemenea, vor fi alocate in avans si 4,5 miliarde euro din fondurile de coeziune pentru accelerarea implementarii proiectelor de investitii majore, contribuindu-se, in felul acesta la protejarea si crearea de noi locuri de munca. Se are in vedere si o revizuire a Fondului European pentru Globalizare, pentru a ajuta cetatenii sa isi pastreze locurile de munca sau sa isi gaseasca unele noi.
Planul de relansare include si propuneri detaliate de parteneriate intre sectorul public – folosindu-se fonduri UE, BEI si de la bugetele nationale – si cel privat pentru a sustine dezvoltarea de tehnologii nepoluante si inovatia. ”Investitiile inteligente” au in vedere finantarea mixta cu aproximativ 5 miliarde euro a productiei de autovehicule ecologice, cu 1 miliard euro a eficientizarii termice a locuintelor si cu 1,2 miliarde euro a unor asa numite ‘fabrici ale viitorului’, cu un nivel redus de emisii de CO2.
Asigurarea accesului la finantare al companiilor, in special al intreprinderilor mici si mijlocii este un element esential pentru relansarea economiei, de aceea BEI isi va majora cu 15 miliarde euro plafonul anual de creditare pentru anii 2009 si 2010.
Dupa cum au insistat in repetate randuri oficialii comunitari, planul propus de Comisie reprezinta doar un instrumentar, din care guvernele nationale isi pot alege acele masuri care se pliaza cel mai bine pe situatia specifica din tara. Totusi, Comisia va cere statelor membre sa prezinte fiecare planul de masuri pe care intentioneaza sa il aplice, iar implementarea acestuia va fi atent monitorizata de Bruxelles, pentru a se asigura coordonarea cu masurile puse in aplicare de celelalte state.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
