La început m-am întrebat dacă e nevoie de un serial, sau s-ar putea concentra toate informațiile într-un singur articol. Apoi am ajuns la concluzia că povestea trebuie prezentată în mai multe episoade. Nu scriu pentru nimeni, adică nu sunt plătit sau obligat să o fac. E o precizare necesară ca să răspund celor care nu pot crede că există opinii libere, enunțate de oameni care privesc spectrul politic de la distanță, fără să se implice direct în activitate unui partid.
Și atunci de ce ar trebui să mă preocupe soarta PSD? Aș putea motiva că sunt un om de stânga, alegere declarată de mai multe ori. Postură din care nu pot privi indiferent jocurile mizerabile ale unor lideri locali ai PSD, care demonstrează că sunt interesați doar de propriile avantaje, neglijând cu dezinvoltură părerea celor care au demonstrat de-a lungul timpului că au făcut lucruri importante pe toate planurile.
Să-ți neglijezi veteranii (unii cu trei decenii de activitate!), să nu dai doi bani pe sfaturile primarilor care nu mai știu câte mandate au acumulat până în prezent, să-i ignori pe cei care vor cu adevărat binele partidului, să te debarasezi cu dezinvoltură de agenții economici aflați alături la bine și la greu, să-i sfidezi pe majoritatea membrilor afișând ifose demne de un festival de prostie și incoerență, toate acestea nu pot reprezenta vreo garanție a succesului în alegerile generale din 2024.
Așa cum arată în acest moment, PSD nu are nicio șansă să își îndeplinească obiectivele fixate pentru cele patru confruntări electorale. Gabriel Zetea, liderul formațiunii, vicepreședinte la nivel național, de la înălțimea acestor scaune nu conștientizează că în 2020, când a pierdut bătălia pentru președinția Consiliului Județean în fața celui mai slab adversar din istoria competiției a început de fapt declinul lui și al filialei. Atunci, debusolat, ambiguu, lipsit de inteligența politică necesară pentru astfel de momente critice, a preferat să intre în tot felul de alianțe electorale care mai mult au tras partidul înapoi. A se vedea primăriile tradiționale ale social democraților pierdute în fața unor candidați lipsiți de notorietate, datorită acestor jocuri de culise.
În Consiliul Județean, viitorul perdant a jucat la cacealma refuzând alianța cu Pro România, care a cerut trei consilieri, dar a oferit altora două poziții eligibile. Rezultatul se cunoaște, partidul doamnei Viorica Marincaș a luat 7% din voturi, în vreme ce aliații lui Zetea n-au reușit nici măcar 0,5%! Așa s-a ajuns ca PSD să nu conteze în forumul județean, să nu prindă nicio funcție de conducere, să fie o minoritate ca număr de mandate și ca influență. Rușine ca asta n-a cunoscut partidul dinainte de anul 2000.
Din perspectiva alianțelor electorale, 2024 se arată și mai sumbru la orizont. Acum patru ani mai exista o scuză. PSD venea după o perioadă internă agitată, cu trei premieri demiși în doi ani, cu președintele Dragnea activând într-o permanentă amenințare cu pușcăria, cu implicarea nesimțită și neconstituțională a președintelui Iohannus, cu trădarea lui Ponta și Tăriceanu care a adus PNL și USR la guvernare. Toate neghiobiile săvârșite au fost favorabile opoziției care a reușit să cucerească simpatia electoratului.
De data asta nimic nu ar justifica pierderea alegerilor. PSD este vioara întâi în coaliția de guvernare, poziție care se va consolida după ce va prelua și postul de premier, prin politica adoptată în ultimii ani a reușit să păstreze primul loc în toate sondajele, așa că numai un cataclism ar putea face să nu câștige alegerile viitoare la toate „secțiunile”.
Mă refer la nivel național, că în Maramureș sunt slabe șanse să se întâmple. Să explicăm de ce suntem pesimiști în această privință. Le luăm pe rând, în ordinea gravității.
De departe pe primul loc se află alianța nefirească dintre Gabriel Zetea și Lucian Morar, președintele Partidului Mișcarea Populară, primar al orașului-comună Ulmeni. Am spus alianța dintre cei doi mahări ce se văd călărind în viitor caii năvalnicii ai puterii și, nicidecum, despre o apropiere sentimentală între PSD și PMP. Pentru că o colaborare, indiferent de domeniu, între cele două partide nu este posibilă, fiind de-a dreptul incompatibilă.
Niciodată social-democrații n-au avut un adversar politic pe care să-l transforme în dușman, așa cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu și partidele sale. Cea mai mare pramatie politică din istoria recentă a țării, care a distrus tot ce s-a putut în instituțiile importante, care i-a băgat la pârnaie pe cei mai vocali adversari politici, indiferent de partid, cu dosare dovedite ulterior de justiție ca fiind instrumentate de slugile sale, rămâne în memoria colectivă a pesediștilor așa cum a fost.
Și atunci cum să le ceri alegătorilor de stânga să voteze cu PSD? Adică în Maramureș pe Zetea candidat la președinția Consiliului Județean și pe Lucian Morar la Camera Deputaților. Dacă Zetea crede că așa ceva este posibil, își poate depune demisia din funcțiile deținute, înainte de a târî partidul într-o aventură păguboasă.
Zetea apare peste tot ca un curcan abia scos de la rotisor și umplut cu alune, crezând că este deținătorul adevărului absolut, ignorând părerile altora, poate mai inteligenți, mai pregătiți, mai loiali partidului. Un politician tânăr dar îmbătrânit în rele, inadaptabil la viața reală din organizațiile partidului.
Așa a ajuns să se sfătuiască în problemele filialei partidului cu aliații de conjunctură Morar, Morar junior și George Moldovan, ultimii doi semianalfabeți dovediți în fapte. Ce strategii de câștigarea a alegerilor pot stabili cei patru apostoli ai apocalipsei PSD? Să fim serioși, în afară de stabilirea viitoarelor funcții, în caz de victorie, pentru apropiații celor patru, nu are ce să iasă din scăfârliile acestor nevoiași cu creierul, în mințile cărora bântuie pustiul politic. (va urma)