Numerosi istorici romani au vorbit, despre semnificatia zilei de 1 Decembrie si despre modul in care acest moment este vazut in prezent de romani.
Georgeta Filitti: La 1 Decembrie, daca nu putem sa arboram un stegulet, macar sa-l purtam in suflet
„1 Decembrie 1918 este incheierea unui proces istoric pe care si-l doreau romanii din intreg teritoriul locuit de ei si faptul ramane absolut simbolic. A si explicat de ce 1 Decembrie a devenit foarte curand Ziua Nationala a tarii. Trebuie sa spunem in acelasi timp ca a existat si un context international favorabil. In urma razboiului, marile imperii care rupsesera parti din teritoriul romanesc s-au destramat, dar au suferit transformari sociale extraordinare, in speta e vorba de Rusia. Austro-Ungaria se destrama si acest lucru a inlesnit foarte mult constituirea statelor succesorale, iar Romania si-a putut intregi teritoriul. Sigur ca a fost un proces pe care starea de spirit a romanilor de pe intreg teritoriul locuit de ei l-a favorizat foarte mult. In acelasi timp insa cu armatele noastre in Basarabia am reusit sa facem ordine, cu armatele noastre am reusit dupa 1918 sa stavilim acest proces de comunizare, vai, a Ungariei lui Béla Kun, incat 1 Decembrie, cand Adunarea de la Alba Iulia a decis ca Transilvania sa fie realipita la Regatul Romaniei, incheia un proces istoric care in teorie a fost un lucru extraordinar, dar greul venea abia in anii urmatori. De ce? Pentru ca era vorba de omogenizarea unei vieti sociale, economice, politice. Pentru ca aceste provincii, Transilvania, Bucovina, Basarabia, traisera sub alte legiuiri, sub alte conduceri oficiale, ceea ce complica lucrurile destul de mult. Si a fost intelepciunea oamenilor politici postbelici de a gasi acele elemente de coeziune ca sa faca posibila functionarea in bune conditiuni a statului Romania Mare”, a declarat Georgeta Filitti.
Pentru Georgeta Filitti, 1 Decembrie reprezinta „un simbol al unitatii romanilor”. „Si folosesc acest prilej ca sa ma raliez celor care, iubind istoria, iubind traditia, iubind lucrul bine facut, sa insist pentru mentinerea zilei de 1 decembrie ca Zi Nationala si sa inlaturam acele incercari de-a dreptul ridicole, care vin sa sustina ca e o zi friguroasa si atunci ar trebui sa fie, eu stiu, in plina vara Ziua Nationala a Romaniei, dand o multime de alte date. Daca noi am avut Ziua Nationala pe 10 mai pana la abolirea Monarhiei si daca lucrul acesta nu este cu putinta astazi, cand suntem Republica, sau la o prezumptiva intrebare generala, un referendum facut la nivel national, nu s-ar face intoarcerea la 10 mai, in orice caz sa ramana aceasta zi (1 Decembrie, n.r.), ca simbol al incheierii unui proces istoric, care a insemnat unitatea nationala, chiar daca in momentul de fata teritoriul pe care Romania l-a constituit dupa 1 Decembrie 1918 nu este egal cu cel actual”, a spus Georgeta Filitti.
Istoricul considera ca in prezent Ziua Nationala a Romaniei este perceputa de catre romani „cu indiferenta”.
„Este o anume indiferenta, care nu e proprie numai romanilor. E proprie foarte multor europeni, care sunt foarte grabiti si care isi uita prea lesne istoria. Si de faptul acesta cred ca suntem vinovati cu totii. Mi se intampla sa circul destul de mult in tara, sa tin conferinte pe teme istorice si eu am gasit o formula care vrea sa se abata putin de la rigoarea de pe catedra si atunci toata lumea spune: ‘Vai, daca noua ne-ar fi fost predata istoria asa cum ne-o infatisati dumneavoastra, am fi fost fani ai istoriei, am fi invatat cu drag s.a.m.d.’. Istoria este lucrul cel mai minunat pe care il avem. Este o zestre spirituala a fiecaruia dintre noi si daca ne-am pleca nu neaparat sa aflam cati au participat la razboi, cate decoratii s-au dat, cati prizonieri am luat sau mai stiu eu ce, dar sa avem o idee cat de cat de ce s-a intamplat atunci, ne-am iubi istoria si la 1 Decembrie, daca n-am putea sa arboram fiecare un stegulet in geamul casei, macar sa-l purtam in suflet”, a mai spus Georgeta Filitti.
Filip-Lucian Iorga: 1 Decembrie este un miracol istoric, dar si o constructie comuna a stramosilor
Filip-Lucian Iorga a declarat, ca 1 Decembrie este un moment foarte important in istoria romanilor, reprezentand finalizarea procesului de unificare nationala de dupa Primul Razboi Mondial.
„Acum, sigur ca au mai fost cateva date importante: Unirea Basarabiei intai, apoi Unirea Bucovinei si in cele din urma Unirea Transilvaniei – 1 Decembrie. Deci, 1 Decembrie e mai degraba unirea Transilvaniei cu tara decat o zi generica a Marii Uniri. Am putea spune, deci, ca avantajam putin Transilvania in ecuatia asta. Nu serbam zilele in care s-au unit cu tara Basarabia sau Bucovina”, a spus Filip-Lucian Iorga.
Pe de alta parte, istoricul considera ca este firesc sa fie asa, „fiindca Romania, Vechiul Regat, a intrat in Primul Razboi Mondial tocmai pentru a recupera Transilvania”.
„Asta era visul istoric al Romaniei: sa-i elibereze pe fratii din Transilvania de sub dominatia austro-ungara. Aceasta Unire cu Transilvania are o greutate simbolica foarte importanta si e normal ca 1 Decembrie sa fie o data cu simbolistica mai bogata decat datele celorlalte uniri. E o data care vine in urma – asa cum se spune – a unui miracol istoric”, a spus Filip-Lucian Iorga.
Acesta a explicat ca, desi in Primul Razboi Mondial tara noastra a intampinat si probleme si a facut si destule greseli – „armata n-a fost foarte bine inzestrata, defectiunea aliatilor rusi din cauza Revolutiei a fragilizat si mai mult pozitia Romaniei, pe urma am semnat acea pace separata cu Puterile Centrale care i-a suparat destul de mult pe aliatii din Antanta, (…) familia regala, autoritatile, armata si mare parte din populatie se retrasese in Moldova”- , „ecuatia istorica, militara, conjuctura, a facut ca Romania sa poata, la acel moment, recupera toate provinciile istorice”.
„E si rezultatul unor actiuni politice si militare, dar e si un miracol acolo. Asta inseamna 1 Decembrie”, a mai spus istoricul.
Totodata, Filip-Lucian Iorga a spus ca se poate face o legatura si cu Unirea lui Mihai Viteazul, care avea totusi un alt caracter. „Pe vremea lui Mihai Viteazul nu putem vorbi de stat national, asta nu inseamna ca nu existau romani si pe vremea aceea. Nu trebuie sa exageram nici in directia asta a deconstruirii. Sigur ca moldovenii, si muntenii, si ardelenii se simteau de acelasi neam, dar Unirea lui Mihai Viteazul e mai mult o unire de tip feudal, o incercare de a acumula mai multe teritorii, de a avea mai multa forta pentru a lupta contra otomanilor decat ce se intampla secole mai tarziu, in 1918, cu aceasta Mare Unire in cadrul unui stat national”, a declarat istoricul.
Cat despre semnificatia zilei de 1 Decembrie din punct de vedere personal, istoricul a mentionat ca este mult mai usor sa te apropii de istorie prin povestile de familie, de aceea ar fi bine ca toti romanii sa-si cunoasca stramosii.
„Eu cred foarte mult in tesutul asta familial si personal al istoriei. Cred ca ne putem apropia mai usor de anumite evenimente daca ne simtim legati de ele decat asa doar daca le citim dintr-un manual sau vedem documentare despre ele. De obicei, un eveniment ca Marea Unire devine sarbatoare in momentul in care stii ca cei apropiati tie au facut niste sacrificii, ca au contribuit si ei. Este o constructie comuna. 1 Decembrie este o constructie la care au participat stramosii nostri si e bine sa stim asta, sa ne amintim si sa-i omagiem”, a declarat istoricul.
In acest sens, Filip-Lucian Iorga a prezentat cateva dintre istoriile familiei sale. Astfel, acesta a amintit de strabunicul din partea bunicii materne, Nicolae Costache, care era ploiestean si a luptat la Turtucaia, „acolo unde a fost dezastrul armatei romane, care a si condus la ocuparea Bucurestiului de catre trupele germane si bulgare”. Strabunicul istoricului a fost luat prizonier la bulgari, familia a crezut ca murise, iar acesta a reaparut tarziu, atunci cand nimeni nu mai credea ca este in viata. O alta poveste spusa de Filip-Lucian Iorga este cea a strabunicului Nicolae Stanescu, din partea bunicului matern, care a facut parte din una dintre primele unitati de artilerie antiaeriana din Primul Razboi Mondial si a luptat pe frontul din Moldova impreuna cu mai multi frati de-ai lui si cu niste veri, istoricul mentionand ca, in copilarie, a vazut fotografii din acea perioada.
In ceea ce priveste ramura paterna, Filip-Lucian Iorga ii aminteste pe stra-strabunicul Ion Iorga si pe strabunicul Iordache Iorga, care au luptat pe frontul din Moldova, iar strabunicul Iordache Iorga a luptat chiar la Marasesti.
Dincolo de istoriile de familie, Filip-Lucian Iorga a precizat ca 1 Decembrie este sarbatoarea nationala pe care a cunoscut-o dupa 1989 si, inca din timpul scolii primare, ii placea sa se uite la filme istorice si sa asculte cantece patriotice.
Istoricul a mai spus insa ca gustul pentru rememorari istorice nu e foarte dezvoltat la generatiile tinere. „In primul rand, ne-am indeparat de sentimentul national, pana la urma. Atat timp cat lucrurile sunt destul de bine asezate si nu mai exista mari pericole in momentul acesta la adresa Romaniei – poate si lipsa acestui sentiment contribuie la o slabire a sentimentului national. Asta nu e neaparat ceva rau, e un fenomen firesc si, in contexul integrarii europene, sunt alte valori care incearca sa prinda forma si la noi – sentimentul apartenentei la Europa, care nu e neaparat in contradictie cu sentimentul national, dar sigur ca incepe sa-i faca concurenta. Pe urma, e si o oarecare slabiciune la nivel simbolic, poate nu stim sa recuperam suficient de bine istoria, s-o pastram”, a declarat Filip-Lucian Iorga.
In acest sent, istoricul aminteste de centenarul Primului Razboi Mondial, „care ne conduce la 1 Decembrie„, si care, in Romania, nu a fost atat de intens abordat, ca in alte state europene.
„Daca urmariti densitatea de evenimente din Franta, felul in care isi omagiaza soldatii cazuti, cate carti despre momentul respectiv apar, cate memorii de combatanti sunt publicate, la noi nu prea se intampla asta. Aici cred ca e o problema mai generala si mai adanca cu noi, ca societate. Nu prea stim sa ne valorizam trecutul si capitalul asta simbolic reprezentat de ce au facut stramosii nostri, nu prea stim sa le legam, ne despartim foarte repede de generatiile de dinainte si asta poate duce si la o lipsa de interes pentru sarbatorile nationale”, a completat istoricul.
Cat despre interesul oamenilor de a marca, intr-un fel sau altul, ziua de 1 Decembrie, Filip-Lucian Iorga a declarat ca multi dintre romani nu ies sa participe la paradele militare din cauza vremii. „E o perioada in care e frig, ninge, ploua, nu prea iti vine sa stai pe strada la parade”, a spus acesta.
De asemenea, Filip-Lucian Iorga a mentionat ca ar trebui sarbatorita si ziua de 10 mai.
„Eu, care am si optiunea regalista foarte hotarata, sunt adeptul monarhiei constitutionale, dar dincolo de asta, cred ca si 10 mai ar trebui cat mai curand serbat. Nu stiu cate tari din Europa nu-si serbeaza la nivel oficial ziua independentei. Mi se pare o rusine. Si stiu ca au fost in Parlament propuneri, dar au picat la vot. Probabil din cauza fricii ca nu cumva sarbatorirea oficiala a zilei de 10 mai sa aduca si monarhia inapoi. In fine, asta vor decide romanii, daca va fi cazul candva, dar, cred ca, ziua de 10 mai trebuie si ea sarbatorita si atunci poate ca am recupera putin si din sentimentul asta de sarbatoare colectiva, de bucurie de a sarbatori”, a mai declarat Filip-Lucian Iorga.
In privinta evenimentelor care ar trebui organizate pentru a marca ziua de 1 Decembrie, istoricul a spus ca ar trebuie sa existe in continuare parade militare, evocari istorice, dar, dincolo de evenimentele acestea mari, „e nevoie si de o recuperare la firul ierbii”.
„De exemplu, in scoli. Eu nu stiu daca exista un proiect si cred ca nu exista ceva foarte structurat cu ocazia centenarului Primului Razboi Mondial. De exemplu, eu as face un proiect national, in care sa le cer elevilor, prin profesorii lor de istorie sau de cultura civica, sa incerce sa recupereze amintirile propriilor lor familii despre aceste evenimente. Cred ca de la asta ar putea sa inceapa inclusiv pasiunea pentru o sarbatoare. (…) As face si lucruri din acestea mai putin fastuoase, mai putin evidente, dar cu bataie lunga”, a mai declarat istoricul.
Cat despre locul de desfasurare a evenimentelor din acest an, care vor avea loc langa Palatul Parlamentului si nu la Arcul de Triumf, asa cum se intampla in mod obisnuit, Filip-Lucian Iorga a spus ca nu crede ca va avea vreun impact asupra populatiei aceasta schimbare.
„Eu nu sunt un mare fan al Palatului Parlamentului. (…) E mai degraba un simbol al dictaturii, al opresiunii, al prostului gust. Acum, din pacate, nu mai putem scapa de el, n-o sa-l mai darame nimeni, poate nici nu e bine sa-l darame, e bine sa ne amintim unde am fost la un moment dat. Sa nu uitam asa usor. (…) Eu nu cred ca o sa aiba vreun impact schimbarea asta de loc de desfasurare a ceremoniilor”, a spus istoricul.
Adrian Majuru:1 Decembrie este ziua strabunilor nostri, care au luptat sa aiba aceasta tara
Istoricul Adrian Majuru a precizat ca 1 Decembrie este „o poveste mai veche”, chiar daca pentru romani reprezinta Ziua Nationala de doar 24 de ani.
„De aproape o suta de ani, a fost o festivitate care, in fiecare an, a insemnat foarte mult pentru Romania Mare de dupa 1918, desi Ziua Nationala era atunci, cu totul alta. Ziua de 1 Decembrie si-a pastrat semnificatia implinirii unui ideal national, pe care l-au visat si pentru care au luptat, patru generatii in toata epoca moderna. Este sarbatoarea unui ideal implinit”, a declarat istoricul Adrian Majuru, explicand semnificatia istorica a zilei de 1 Decembrie.
De asemenea, Adrian Majuru a precizat ca ziua de 1 Decembrie este a „strabunilor nostri, care au luptat sa aiba aceasa tara”. „Noi avem tara pe care au visat-o ei. Aceasta este ziua in care nu trebuie sa uitam ca ceea ce privim pe harta este visul implinit al celor trecuti pe aici, cu fiecare generatie in urma”, a completat Adrian Majuru.
Istoricul a mai spus ca 1 Decembrie este o „zi a responsabilitatii” si trebuie ca romanii sa lupte pentru a pastra acest „vis implinit”.
„Este necesar sa avem responsabilitatea unui vis implinit, iar pentru acest lucru trebuie sa devenim constienti ca este in continuare o lupta pentru a-l pastra si nu intru in detalii. Dincolo de viata de zi cu zi, 1 Decembrie este o zi a responsabilitatii”, a spus Adrian Majuru.
Intrebat despre perceptia pe care o au romanii despre Ziua Nationala si care mai este importanta acesteia, Adrian Majuru a declarat: „Fiecare generatie isi traieste timpul ei si are proiectele ei de viitor, insa intotdeauna proiectele de viitor ale fiecarei generatii, indiferent de timpul istoric trait, depind foarte mult de cadrul social, de oportunitatile care ii sunt oferite sau nu. Ce oportunitati si orizonturi de asteptare pot fi insa intr-un stat care se dizolva? Care se dizolva institutional, cu riscul de a se rupe in bucati de la sine. Aceasta tradare din interior poate fi oprita foarte usor daca in proiectul sau de viitor, fiecare generatie se leaga cumva, macar in parte, de aceasta tara, chiar daca multi dintre noi isi fac studiile in strainatate, chiar daca pentru o parte a vietii lor vor sa ajunga si sa-si implineasca cariera intr-o alta zona culturala”.
Totodata, raspunzand la o intrebare legata de felul in care ar trebui marcata ziua de 1 Decembrie si despre impactul pe care il va avea desfasurarea evenimentelor din acest an langa Palatul Parlamentului si nu la Arcul de Triumf, asa cum se intampla in mod obisnuit, Adrian Majuru a declarat: „Ceea ce se intampla, si este un lucru mai grav, nu sarbatorile cunosc diminuarea, ci forta institutionala a statului se diminueaza. Trebuie inceput de aici: un proiect de viata pentru fiecare dintre noi, pentru ca ceea ce s-a dorit a fost destructurarea tuturor proiectelor individuale de viata prin oferirea unor surogate, unor produse superficiale, de la emisiuni TV pana la produse culturale. Acesta este bombardamentul, de fapt. Trebuie sa rezistam, sa fim onesti cu noi si, indiferent de varsta, sa fim constienti ca noi trebuie sa decidem ceea ce trebuie sa facem (…). Alegerea trebuie sa ne apartina si nu aventurierilor care ne cheama, la fiecare patru ani sa votam”.
„Noi avem tara pe care au visat-o bunicii nostri. Iar noi trebuie sa avem responsabilitatea acestui vis implinit! Aici este problema!”, a completat Adrian Majuru.
Dinu C. Giurescu: 1 Decembrie e perceputa foarte prost; nu facem decat sa destramam ideea nationala
Pentru Dinu C. Giurescu, 1 Decembrie inseamna „implinirea unui program intreg de lupta politica, sociala”. Insa acesta considera ca in prezent ziua de 1 Decembrie este perceputa de catre romani „foarte prost”.
„De 25 de ani nu facem decat sa destramam ideea nationala, ideea de stat. Facem tot ce putem ca sa desfacem unitatea nationala, nu sa o intarim”, a declarat Dinu C. Giurescu.
Acesta considera ca organizarea evenimentelor dedicate sarbatoririi Zilei Nationale a Romaniei, anul acesta, langa Palatul Parlamentului trimite cu gandul la „un regim democratic care face totul sa destrame aceasta unitate”.
„Important este cum percepe populatia, opinia publica ziua de 1 Decembrie. Ca o facem langa Palatul Parlamentului sau la Arcul de Triumf, tot aia este. Atat doar ca Arcul de Triumf simboliza chiar unitatea nationala, pe cand Palatul Parlamentului simbolizeaza un regim democratic care face totul sa destrame aceasta unitate”, a spus istoricul.
El a precizat insa ca ar putea fi facute mai multe lucruri, astfel incat perceptia romanilor cu privire la ziua de 1 Decembrie sa se imbunatateasca.
„Sa se inceapa intai cu manualele scolare, cu manualele de istorie, care sunt alcatuite dupa sabloane venite din alte tari. Manualele de istorie nu-ti redau istoria Romaniei, ele redau niste generalitati, societate, dezvoltarea oraselor. Sunt niste sabloane stabilite in Vest pe teme generale si care au fost reluate de ai nostri, nu stiu de ce. Nu stiu care au fost capetele grozave care au imaginat ca asa se invata istoria Romaniei. Deci primul lucru sa incepem cu invatamantul, care sa dea o alta imagine istoriei proprii. Si dupa aceea presa sa dea atentie suficienta marilor sarbatori, nu in sensul patriotard, cum s-a dat inainte de ’89, ci in adevaratul lor inteles. 1 Decembrie este unitatea nationala, este ziua cand s-a implinit un program intreg stabilit inca de la 1848 de revolutionari, care au visat la o Romanie asa cum s-a creat ea in 1918, peste hotarele atunci existente”, a mai spus Dinu C. Giurescu.
Andrei Muraru: Lipsa de viziune a elitelor politice a dus la golirea de continut a Zilei Nationale
Andrei Muraru a vorbit, si despre semnificatia zilei de 1 Decembrie din punct de vedere istoric.
„In istorie, interpretarea momentului 1 Decembrie 1918 ia diverse nuante in functie de context, de modul in care se raporteaza un anumit regim politic la Unire, de curentele de opinie dominante din societate, de modul in care este reflectat de catre factorii de opinie etc. La momentul respectiv, valul de euforie este greu de masurat. Probabil, nu a lipsit, dar nici nu a fost atat de mare pe cat se crede, nici macar in randul etnicilor romani din provinciile alipite. Evenimentele s-au desfasurat intr-un ritm extrem de alert, iar cursul evenimentelor Marelui Razboi nu a lasat de multe ori sa se intrevada un asemenea ‘happy-end’. Totodata, astazi traim cu iluzia ca nazuintele locuitorilor erau aceleasi sau ca Regatul din 1918 era deosebit de tentant pentru transilvaneni, de exemplu. In rest, evident ca numarul substantial de minoritari inregistrati in interiorul granitelor noului stat roman nu avea cum sa priveasca bucuros aceasta noua configuratie etno-geografica. In Romania anului 2014, sunt putin peste 10% minoritati etnice. Imaginati-va cum arata Romania in 1920 cu 30% populatie minoritara (mai ales maghiari si evrei), cu uriase probleme sociale, cu asperitati politice care au fost deseori imposibil de atenuat, cu pierderi materiale si umane foarte serioase in urma razboiului (Romania a fost una dintre tarile implicate in conflict cu un mare numar de victime umane), cu probleme administrative de neconceput astazi”, a declarat Andrei Muraru.
Citandu-i pe Ferdinand Lot si Gheorghe Bratianu, istoricul Andrei Muraru a precizat ca, in prezent, „povestea de succes a Unirii pare mai degraba un miracol si o enigma”. „Spun miracol pentru ca proiectul a fost realizat in urma unei infrangeri usturatoare. Oricum ar fi, Unirea ramane – prin forta imprejurarilor – o Romanie victorioasa, pe care ne face placere sa ne-o imaginam frecvent, in care proiectam toate sperantele si iluziile noastre de astazi. Ea este fara indoiala – cu toate neajunsurile – o victorie istorica a Romaniei de atunci (societate, clasa politica, organizare administrativa, scoala, diplomatie etc.) Cu toate acestea, daca vom incerca sa ‘disecam’ fenomenul vom sesiza un detaliu uluitor: proiectul ‘Romaniei Mari’ (in forma lui 1918) a rezistat doar 22 de ani (pana in 1940, cand visul s-a destramat la fel de brusc cum s-a tesut), deci mai putin cat s-a scurs de la Revolutie pana azi. As intreba atunci doar de dragul ipotezelor si a istoriei lui ‘daca’: daca prin 2013 sa spunem, ar fi revenit comunismul intr-o anumita forma, cum ar fi judecat oare romanii din 2085 ‘victoria’ lui Decembrie 1989?”, a declarat Andrei Muraru.
Istoricul precizeaza insa ca Romania moderna are radacina principala in momentul 1 Decembrie 1918.
„Ca istoric, la 96 de ani de la eveniment, este evident ca – raportandu-ma la ceea ce a ramas astazi din Unirea de la 1918 – Romania moderna are radacina principala in acest moment. Din acel teritoriu unele provincii nu mai apartin statului roman, dar a ramas in schimb o foarte mare aura mitologica ce inconjoara acel moment, viziune care este rodul unei interpretari oficiale date atat in perioada interbelica, cat si in perioada comunista. Din acest punct de vedere, scoala romaneasca de dupa 1989 a integrat elemente ale ambelor viziuni, iar rezultatul e in continuare o reflectie mitica asupra evenimentului din 1918″, a spus Andrei Muraru.
Acesta considera ca romanilor „le lipseste mult liantul cu Ziua Nationala, atat din ratiuni practice (e o sarbatoare de iarna care nu te indeamna la prea multe actiuni ‘in aer liber’, traditia sarbatoririi acestui moment este foarte recenta si anemica, lipsa de imaginatie a autoritatilor, care ar trebui sa fie promotoarele unor actiuni mult mai consistente in societate etc.), cat si din considerente de atasament civic”.
„E clar ca nu avem o cultura a ceremoniei, a impartasirii bucuriei si emotiei acestui moment in societate. De vina sunt scoala, mediul social pauper abrutizat de conflicte sociale si extravaganta mediatica, mediul politic respingator s.a.m.d”, spune Andrei Muraru.
Istoricul mai spune ca „lipsa de viziune a elitelor politice romanesti a condus in ultimii 25 de ani la golirea de continut a Zilei Nationale”.
„Nimic din ce ar fi putut fi un ceremonial decent si pretios nu a fost: mesele date de ‘baronii’ locali, la care se inghesuie persoanele defavorizate, si paradele militare, prea putin indragite de romani, reprezinta singurele evenimente care aduc culoare acestei zile. Nu cred ca romanul interiorizeaza aceasta sarbatoare asa cum s-ar cuveni, pentru ca nu se simte reprezentat in niciun fel in ea: nu prea stie ce sarbatoreste, de ce si mai ales nu stie cum sa faca. Ziua libera e probabil o sarbatoare importanta, nu si discursurile oamenilor politici. Pustietatea zonei din jurul Parlamentului (unde va fi marcata ziua de 1 Decembrie in acest an, n.r.) face parte din acest ‘peisaj’ al Zilei Nationale pe care l-am descris”, a mai afirmat Andrei Muraru.
Zoe Petre: 1 Decembrie a fost incununarea unui efort national de mare importanta si continuitate
„Din punct de vedere istoric, asa cum se repeta an de an, la 1 Decembrie, data aceasta a fost incununarea unui efort national de mare importanta si continuitate, care a dus la refacerea unitatii romanilor in interiorul granitelor. A fost cea mai mare realizare istorica a Tarilor Romane de la un obiectiv al Revolutiei din 1848, care s-a incheiat in Marea Adunare de la Alba Iulia”, a declarat istoricul.
Zoe Petre a precizat ca se simte reprezentata ca persoana de aceasta Mare Unire, ea fiind „o combinatie de ardeleni, moldoveni, munteni si dobrogeni”.
Intrebata cum este inteleasa Ziua Nationala de actuala societate, Zoe Petre considera ca „romanii o percep cu multa seriozitate”. „Nu are rost sa comparam cu 4 iulie la americani, o sarbatoare de barbecue familial si o ocazie de a flutura steagul american. Romanii au o constiinta nationala foarte puternica si este de ajuns sa-i vedeti cum reactioneaza fata de tentatiile unora in directia unei mai mari autonomii, indata ce simt ca integritatea teritoriala ar putea fi, macar imaginar, pusa in pericol, pentru ca nu este in realitate. Dar e cumva o derobare a unei parti din cetatenii Romaniei de la sentimentele standard fata de statul roman. Imediat devin destul de critici si chiar si agresivi. Nu sunt indiferenti, dar nu se manifesta la fel ca alte neamuri, si din cauza faptului ca 1 Decembrie este in plina iarna”, a spus Zoe Petre, precizand ca, daca Ziua Nationala ar fi fost primavara, cu siguranta ar fi fost mai multe serbari campenesti.
In privinta organizarii paradei de 1 Decembrie in Piata Constitutiei, in apropierea Palatului Parlamentului, Zoe Petre a precizat ca sarbatoarea nationala a mai fost marcata in acest loc in 1998. „Nu e obligatoriu sa fie in acelasi loc. Romania, in principiu, nu ar trebui sa aiba tentatia de a se expune ca forta militara, numai ca, in imprejurarile actuale, poate ca nu este rau sa arate nitel mai mult ce poate si care ii sunt directiile de dezvoltare”, a mai spus Zoe Petre.
De asemenea, ea a precizat ca Palatul Parlamentului, o cladire cunoscuta si sub denumirea de Casa Poporului, este „de 25 de ani nationalizata de popor”. „Noi, atunci, in 1996, l-am rugat pe presedintele Camerei Deputatilor, domnul (Adrian, n.r.) Nastase, l-a rugat domnul (Ion, n.r.) Diaconescu, domnul (Emil, n.r.) Constantinescu, sa nu mute Parlamentul. In momentul in care s-a instaurat noul Parlament a fost imposibil sa se instaleze in vechea cladire, si prizele erau scoase din perete. Dar, intre timp, cladirea a fost exorcizata in multe feluri, nu are rost sa ne intoarcem iar la Ceausescu, care nu a pus piciorul acolo niciodata”, a conchis Zoe Petre.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
