Cuvioasa Parascheva, cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, astăzi Boiados, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea. Ea a murit la vârsta de 27 de ani.
În 1641, moaştele acesteia au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.
În acelaşi an, moaştele au ajuns la Iaşi, fiind aşezate cu cinste în biserica Sfinţii Trei Ierarhi, aflată în prezent sub patronaj UNESCO, care a fost gândită pentru a deveni chivot al Sfintei Parascheva. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au scăpat ca prin minune dintr-un incendiu, fiind transferate mai târziu în noua Catedrală Mitropolitană din Iaşi, unde se află şi în prezent.
Generalizarea cultului Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă în 1955 de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Tot atunci a fost stabilită şi data de sărbătorire a Sfintei Parascheva – 14 octombrie.
Peste 43.000 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 14 octombrie, la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, cel mai întâlnit prenume feminin fiind Paraschiva peste 35.000, conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit MAI, sunt 39.649 de persoane de sex feminin şi 3.412 de sex masculin care îşi sărbătoresc onomastica vineri.
În ceea ce priveşte prenumele feminine, situaţia este următoarea:
Chiva 427;
Chivuţa 567;
Pachiţa 411;
Parasca 1.135;
Parascheva 1.884;
Paraschieva 45;
Paraschiva 35.046;
Paraschivuţa 2;
Paraschiţa 77;
Parastiţa 8;
Vuţa 47.
La prenumele masculine, MAI are în evidenţă prenumele:
Chivu 226;
Chivuţă 2;
Paraschiv 3.061;
Paraschivu 12;
Paraschiţă 6;
Petcu 105.