Vezi VIDEO
Un parc fotovoltaic si investitii in infrastructura, acestea sunt cateva dintre proiectele pe care autoritatile locale se gandesc sa le demareze cu ceea ce ar putea fi ultimii bani proveniti din activitatea de minerit. Primarii maramureseni din localitatile unde s-au desfasurat astfel de activitati industriale isi fac planuri pe baza sumelor pe care le au de recuperat de la compania Remin Baia Mare. Deja in bugetele locale din mai multe localitati au fost virate fonduri care reprezinta datorii acumulate din impozite si taxe locale de catre compania Remin.
Primarul din orasul Baia Sprie, Dorin Pasca, spune ca in contul primariei au intrat 2 milioane din cele 3,3 milioane de lei datorate de Compania Nationala Miniera Remin Baia Mare. Banii erau mai mult decat necesari, iar alesul local vrea sa demareze in localitate mai multe investitii. E nevoie doar de acordul consilierilor locali pentru ca proiectele sa poata fi puse in aplicare.
„Inseamna mult in economia orasului orice suma de bani, dat fiind ca suntem de atatia ani vaduviti de tot ce inseamna aportul Reminului, va dati seama. Este important sa vedem in ce reinvestim acesti bani. Sper ca cei din Consiliul Local sa aiba intelepciunea sa-i reinvesteasca in ceva care va produce si pentru bugetele viitoare. Avem o planificare pentru ca noi am asteptat banii acestia demult. De fapt ne-am si judecat cu lichidatorii, cu Reminul, cu toti”, a afirmat primarul orasului Baia Sprie, Dorin Pasca.
O parte din sumele intrate in bugetul din Baia Sprie ar putea fi investite in infrastructura. „Sper sa reusim sa demaram o investitie intr-un parc fotovoltaic care sa ne produca o anumita cantitate de curent, pentru ca avem destul de mari costuri cu energia si bineinteles o parte din sume probabil ca le vom redistribui inspre infrastructura, reperatii de strazi mai multe decat in ceilalti ani, scolile probabil vor beneficia si ele de un aport mai mare in ce priveste investitiile”, a mai spus Dorin Pasca.
Si alti alesi locali sustin ca orice suma e binevenita pentru dezvoltarea comunitatii, insa au si nemultumiri. Ei spun ca odata cu intrarea in insolventa a Reminului s-au sters si din creante, asa ca primariile au constatat ca vor recupera mai putini bani fata de valoarea initiala a restantelor.
„Prin procedurile de la intrarea in insolventa solicitarea noastra de a lua in considerare toate creantele a fost respinsa si suma ce ne era datorata a fost diminuata. Inainte de insolventa, datoria era de 680.400 de lei si, adaugand creanta de dupa declararea insolventei, ajungem la 951.000 de lei, ceea ce inseamna aproape 25% din bugetul intreg al comunei”, a precizat primarul comunei Cicarlau, Vasile Zete.
Restantele pe care ar trebui sa ajunga la bugetul comunei Cicarlau ar reprezenta o adevarata gura de oxigen, iar cu acesti bani s-ar putea rezolva anumite probleme stringente ale comunitatii, spune primarul localitatii.
„Ar insemna mai mult decat alocarile pe care le primim de la bugetul de stat pe doi ani de zile. Am putea sa rezolvam la Ilba toate problemele legate de alimentare cu apa, canalizare si asa mai departe”, a declarat Vasile Zete.
De acoperirea restantelor ce trebuie recuperate de la Remin la bugetul local vor beneficia 12 primarii maramuresene. Conform unui comunicat de presa al PSD Maramures, din cele 8,4 milioane de lei, datorii acumulate din impozite si taxe locale de catre Compania Remin intre anii 2009 – 2014, jumatate din suma a fost virata catre bugetele locale din mai multe localitati. Primariile care au beneficiat de fonduri din recuperarea creantelor de la Remin sunt Baia Mare, Tautii Magheraus, Baia Sprie, Cicarlau, Sisesti, Borsa, Baiut, Budesti, Recea, Desesti si Targu Lapus.
Sursa: Camelia Tocaci