Moartea rapperului Nosfe, în urmă cu două săptămâni, a șocat opinia publică din cauza vârstei artistului care și-a pierdut viața la doar 37 de ani în urma unui infarct. Plecarea rapperului a readus astfel în prim plan discuția despre bolile cardiovasculare care fac tot mai multe victime în rândul tinerilor.
Ceea ce în urmă cu câteva decenii exista doar la nivel teoretic, astăzi se întâmplă frecvent la categoria de vârstă sub 50 și, în cele mai dramatice cazuri, sub 30. De ce fac, deci, tinerii infarct într-un număr tot mai mare? Stresul, oboseala excesivă (burnout), excesul de energizante și fumatul sunt câteva dintre cele mai frecvente cauze, explică doi medici primari cardiologi pentru G4Media.
Cum identificăm însă infarctul, cum îl deosebim de atacul de panică și, mai ales, ce facem atunci când suntem martori la un astfel de episod? În altă ordine de idei, un psihoterapeut explică pentru G4Media motivele din cauza cărora tinerii sunt tot mai stresați în ultimii ani, pandemia COVID-19 jucând un rol esențial în accentuarea fenomenelor anxietății și depresiei la tinerele generații.
Un raport întocmit cu sprijinul medicilor Christina Tiu, președinte al Societății Române de Neurologie, și al lui Dragoș Vinereanu, președinte al Societății Române de Cardiologie arată, de asemenea, că excesul de greutate și obezitatea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimii ani, iar numărul adolescenților care fumează în mod regulat este ridicat. Conform raportului, este îngrijorător faptul că 88% dintre pacienții mai tineri care au suferit un atac de cord (cu vârsta sub 45 de ani) sunt fumători. Consumul de alcool în România este, de asemenea, semnificativ, 50% dintre bărbați fiind implicați în consumul episodic de alcool puternic.
Cea mai recentă analiză Eurostat, cu date din 2019, arată că România este a doua țară din UE, după Bulgaria, la mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare, cu de două ori mai multe cazuri comparativ cu media Uniunii Europene.
Eleonora Gima, medic primar cardiolog în Constanța explică pentru G4Media că stilul de viață schimbat și nesănătos, alimentația excesiv de procesată și sedentarismul sunt printre principalele cauze a bolilor cardiovasculare la tineri. Pe de altă parte, Raluca Enache, medic primar cardiolog în București, arată cum fumatul, obezitatea și stresul, dar și oboseala sau energizantele în exces afectează sănătatea tinerilor. Nu în ultimul rând, psihoterapeutul Anda Bunduc explică modul în care pandemia COVID-19 a influențat masiv, în mod negativ, starea psihică a tinerilor și de ce alcoolul, fumatul și drogurile ne furnizează doar iluzia de ”bine”, dar în realitate efectul asupra organismului este exact pe dos:
Reporter: Ne confruntăm cu cazuri tot mai dese de infarct în rândurile tinerilor (sub 45 de ani) și a celor foarte tineri (sub 30). Ce se întâmplă astăzi comparativ cu acum 30, 40 sau 50 de ani, când astfel de afecțiuni reprezentau excepții în rândul tinerilor?
Eleonora Gima: Ceea ce se întâmplă acum față de acum 30-40 de ani, în ce privește bolile cardiovasculare la tineri, este legat de schimbarea modului de viață. În societatea actuală tinerii au un stil de viață total nesănătos, care este cauza directă a ateromatozei. Ateromatoza înseamnă, pe înțelesul tuturor, formarea de grăsime în interiorul vaselor care duc la obstruarea acestora sau la trombozarea, adică la formarea de cheaguri pe vasul afectat de placa de aterom și ulterior aceasta duce la infarct sau accident vascular cerebral. Din cauza stilului de viață nesănătos întâlnim la vârsta tânără boli cum ar fi hipertensiunea, diabetul, obezitatea. Aceste boli ele însele intră într-un cerc vicios și fiecare dintre ele reprezintă factor de risc care îl întreține pe celălalt și întreține, în consecință, ateromatoza.
Tinerii zilelor noastre au o alimentație total nesănătoasă, bogată în grăsimi saturate, în alimente excesiv de procesate, tip junk food sau fast food, bogată în sare. Fumatul este un alt factor de risc extrem de important și principala cauză a formării plăcii de aterom și a trombozării plăcii de aterom. Adică un tânăr fumător, pe românește, va deveni la vârsta maturității sau la vârsta bătrâneții cel puțin un pacient cardiac dacă nu cumva inclusiv un pacient oncologic. Aș vrea să menționez de asemenea, tot în cadrul stilului de viață nesănătos, sedentarismul, consumul de alcool în cantitate excesivă, iar pentru tineri consumul de droguri. Există droguri de mare risc, cocaina, amfetamina, heroina, care ele însele provoacă niște anomalii fiziopatologice la nivelul vaselor, spasme coronariene, ducând la aritmii amenințătoare de viață, la moarte subită cardiacă. Ereditatea din păcate nu o putem modifica. Este un factor de risc cardiovascular nemodificabil. Dar atâta vreme cât cunoaștem că avem în familie o rudă apropiată cu boală cardiovasculară la vârstă tânără ceea ce putem face noi este să ne modificăm stilul de viață, să mânâcăm sănătos, să facem sport, să nu fumăm, să slăbim și să avem grijă de sănătatea noastră.
Trebuie să învățăm să trăim sănătos încă din copilărie, copiilor este necesar să li se imprime un stil de viață sănătos, să fie învățați să nu consume sare, să aibă o alimentație bogată în fibre, multe fructe și legume, carnea grasă să fie evitată, carnea de porc, de oaie, de vită grasă. Să fie preferată carnea de pasăre, pește, iepure, struț. Menționez peștele gras, bogat în acizi Omega 3, o proteină sănătoasă. De asemenea, trebuie evitate lactatele excesiv de grase. Un nutriționist extrem de cunoscut spunea că alimentația sănătoasă și stilul de viață sănătos începe încă din perioada intrauterină, adică mamele, femeile însărcinate trebuie să aibă mare grijă la ceea ce consumă și în timpul sarcinii. Trebuie să nu consume sărat, să nu consume alimente nesănătoase, băuturi carbogazoase bogate în zaharuri, să nu fumeze. Un făt care va fi expus la hrană nesănătoasă din partea mamei, va avea și el un risc cardiovascular crescut încă de la naștere. Ca o concluzie, stilul de viață nesănătos al tinerilor noștri este principala cauză de boli cardiovasculare la vârstă tânără. Stop fumat, stop alimentație nesănătoasă, da mișcării, da combaterii obezității, stop consumului de alcool, stop consumului de droguri.
Raluca Enache: Explicația pentru acest lucru derivă din faptul că factorii de risc în cadrul populației tinere sunt în continuă creștere. Fumatul, obezitatea, stresul, sedentarismul, rezistența crescută la insulină (în termeni populari prediabet) sunt factori predispozanți. Pe lângă ce am enumerat mai sus, accesul tot mai larg la anumite substanțe și abuzul lor (cocaina, amfetamina, marijuana) duce la o serie de complicații precum vasospasmul (închiderea spontană a uneia dintre arterele care irigă inima) și apariția stopului cardiac. Vasospasmul este echivalentul unui infarct. Acesta poate fi tranzitoriu sau chiar fatal.
Sursă: G4Media.ro
– Servicii de creare site web
