Știm din primele lucrări empirice FMI din anii optzeci că țările corupte tind să aloce puțini bani de la buget pentru sănătate și educație și mulți pentru apărare și infrastructură (Paolo Maori, Vito Tanzi – pentru cine vrea să studieze pe Google Academic). În 2011 și 2015 am refăcut complet aceste analize pe date noi și mult mai multe țări (180) și am găsit că scorul Băncii Mondiale de corupție la nivel național e semnificativ asociat cu investiții mici în sănătate, educație și cercetare/dezvoltare, dacă egalizăm pentru venit național sau dezvoltare umană. Rezultatele pe larg le puteți citi în Nature sau în traducerea în română a monografiei mele A Quest for Good Governance la Polirom. Ele confirmă integral primele studii ale FMI.
De ce? Răspunsul e foarte simplu. Capturatorii statului (cleptocrații) preferă rente concentrate cu costuri de tranzacție mici, adică proiecte dedicate la care profitul să îți vină din pixul relației tale guvernamentale, fără birocrație, risc și concurență. E foarte greu asta în educație și sănătate. Chiar dacă faci ceva cu totul nesimțit, adică dai monopolul manualelor, antisepticelor etc unei singure firme, tot nu există profit suficient și astea sunt zone cu concurență mare. Mult mai profitabile sunt concesiunile sau privatizările în energie, construcția de autostrăzi, pasaje și aeroporturi, contractele din apărare sau IT/securitate. Ca atare banii sunt puși acolo și aici nu mai rămâne mare lucru.
Chiar la nivelul Uniunii Europene, deși sunt atîtea reguli și deziderate europene care ar putea îngrădi comportamentul guvernelor corupte, situația se repetă. Deși datele Eurostat nu sunt la zi, că guvernele raportează greu, ele sunt totuși elocvente. Admirați, vă rog, cum România e pe ultimul loc la investiția în educație, unde media e de vreo 4,5 la sută și numai noi suntem sub 3. Ceea ce se poate ghici după cele două mii de școli cu toaletele în curte, abandonul școlar și enorma problemă a transportului până la școală în rural. Am mai spus-o, scorurile PISA proaste sunt de la sărăcia rurală, se rezolvă cu autobuze, canalizare și internet! Nu cu 20 de minute de lectură obligatorie (e de Gîgă, pe cuvînt…). Bulgaria (tot cotă unică de zece la sută) e totuși mai deșteaptă, dă mai mult, de altfel costul pe km de drum la ei e mai mic, deci nu pot fi mai corupți ca noi…
Grafic 1. Bugete comparative educație în Uniunea Europeană
Cu sănătatea, la fel. Sau mai rău. Media EU-28 e pe la 7 la sută. Noi eram un pic peste 4 în 2017 după o creștere semnificativă și înțeleg că la actualul buget am mai scăzut un pic. Ciprul, care a dat faliment, dar și Letonia, care nu și-a revenit din criză, amîndouă țări corupte, de altfel, ne mai țin companie. Dar uluitor e că în această situație (la care ne punem întrebări retorice că de ce nu avem secții aseptice pentru arși, de ce nu trimitem la Viena cazurile mai complicate etc) noi ne pregătim, din acești bani mizerabili, să facem partie mai mare sectorului privat (astfel storcînd și mai mult de resurse pe cel de stat, subfinanțat). Cum, de ce? Foarte simplu. Avem un ministru care reprezintă interesele medicinii private, pus de Iohannis-PNL, deși pregătirea sa în politica publică a sănătății e obscură, care a acceptat un buget oricît de mic și a venit noaptea cu hoții cu ordonanța DE URGENȚĂ să mai ia el din resursele publice deja vai de capul lor să ajute pe piața concurențială pe camarazii lui din sectorul privat. Care aveau nevoie URGENT de bani, că altfel dădeau faliment (sau altfel, unde e urgența)?
O să ziceți că e chestie de ideologie, fie și greșită, dar nu e. Ideologia numită New Public Management, care se purta pe cînd reformam eu TVR în anii nouăzeci, a dat demult faliment. Și în lumea politică, și în cea academică s-a stabilit oficial (lucrare FMI veche de vreo zece ani) că merge bine numai în țara care a inventat-o. Noua Zeelandă (țara despre care scriu demult că are în constituție deficit bugetar zero, nu prea e pe modelul nostru, nu?). În Anglia i se atribuie (vorbesc de NMP) și prăbușirea calității serviciilor publice, și corupția care s-a strecurat unde nu mai era demult. Or fi rămas liberalii în urmă cu lectura sau e un caz clasic de captură a statului? Înclin spre a doua variantă, că nu prea există niciun alt exemplu de țară europeană care își subfinanțează sistemul public, dar invită sectorul privat să îi facă concurență pe bani de la buget. Sindicate, contestați ordonanța în contencios (ce urgență?) și după aceea la DNA! Vă trimit listă de experți martori! Partide de opoziție, interpelare la Parlamentul european! Din nou, bulgarii sunt mai decenți și aici!