Dimineata la 7,30 ne intalnim si plecam din Baia Mare spre strada Grivitei, putin mai inspre Ferneziu de varsarea vaii Vicleanul Mare in raul Sasar (malul drept). O strada pietruita o ia de aici la stanga si suie spre vechea Uzina de Apa. Privim inapoi pentru a ne incanta la vederea zonei industriale vechi a orasului, cu modeste gospodarii ordonate si mici gradinite sau livezi in care ciresii abia infloriti.
Pe varful Paltinu – Autor: Lucian Petru Goja
Vezi GALERIA FOTO (clic aici…)
La est panorama ne prezinta zona Strampuc si valea Cerbului iar in fundal impaduritii versanti abrupti, cu liziera de castani comestibili.
Pe aici suim spre Rigocut, Dealul Outu si Dealul Bulat, Piatra Corbului… pentru a ajunge la Groapele Chiuzbaii.
Sub noi o ingusta dar splendida plantatie de pin si zada da tonus si frumusete zonei.
O luam la picior si ne angajam pe valea Vicleanul Mare (in amonte).
Admiram albia accidentata de bolovanii imensi (andezite tinere, aproape negre pe sectiune), alteori scurgandu-se pe lungi coveti andezitice compacte sub forma de fuioare sau repezisuri spectaculoase.
Covoarele albastre de priboi dau farmec malurilor iar pe versantul cu grohote din dreapta, manunchiurile unor floricele roz, zvelte, rasar din hatisul de mur.
Nu peste mult, la stanga, se iveste o halda de steril frumos fixata impotriva spalarii pluviale.
Acompaniem marcajul turistic triunghi albastru, vechi, ce vine din Baia Mare pe la Uzina Noua de Apa, si continuam pe valea Vicleanul Mare (amonte), desi e rar si cel mai adesea distrus prin doborarea stalpilor de beton ai liniei electrice dezafectate sau prin taierea arborilor.
Inainte de-a ajunge la un pod de beton de unde drumul se ramifica spre nord, continuand pe firul vaii si vest.
In partea dreapta remarcam o zona umeda si un stalp doborat, frant. De aici privim de-acoasta-n sus si la dreapta vedem cum suie o poteca frecvent circulata.
La aproximaiv 50 m un fag gros pe care e plasat triunghiul albastru. Poteca continua de-acoasta dupa care se orienteaza la dreapta.
Fagetul se rareste si dupa 50 minute de la plecare poposim pe malul vestic al lacului artificial Bodi Ferneziu. Initial a fost destinat rezervelor urbane de apa, ulterior capatand functii de turism si agrement.
Peisajul e incantator datorita reflexiilor fagetului, vaiugilor inverzite de smocurile de screada intercalate cu priboi si trecuti coltisori in oglinda aproape circulara a apei.
Continuam pe triunghi albastru spre varful Hija.
Pentru asta ocolim lacul Bodi Ferneziu spre est, pe sub cabana si salcia plangand in oglinda tremuranda a apelor.
Urmam poteca orientata nord-est. Avem impresia ca trebuie sa urcam spre cea mai estica culme si de acolo la stanga.
Nu peste mult lacul si fostul debarcader, jegos loc de picnic spurcat de turisti, raman sub noi.
In fata apare un relief framantat de valcele seci iar triunghiul albastru il gasim putin mai la stanga.
Suim poteca ce urmeaza un picior nordic din ce in ce mai abrupt.
Dupa o ora si jumatate de la plecare (la 9,30) suntem la poalele sud-vestice ale varfului Hija (767 m).
Il ocolim pe curba de nivel pe la vest-nord-vest si suim treptat spre saua care-l desparte de varful Stramba.
Abia de aici din sa, privind catre sud-est, varful Hija isi prezinta trufasul con ascutit, impadurit cu foioase.
Un drum forestier suie spre sa ocolind varful Stramba (poalele estice) si apoi coboara pe la poalele nord-estice ale Hijei catre stravechiul cartier Ferneziu, celebru prin topitoriile de plumb.
Marcajul turistic o ia spre vest-nord-vest, suie din ce in ce mai accentuat spre varful Stramba.
De la lacul Bodi pana pe varful Stramba poteca poarta amprentele pneurilor ridate ale motocicletelor specializate pentru dirt track-motocros si a mountainebike-urilor. Nu lipsesc nici copitelor de ciute si cerbi (cu siguranta incantate de harmalaia motoristica agresiv-poluanta, nu doar sonor).
Versantul estic al Strambei e marcat pe masura ce suim de andezitici martori de eroziune sur-argintii, pluristratificati ca un foietaj.
La ora 10,10, dupa 2,10 ore de la debut, poposim pe varful Stramba (839 m).
Panoramam la est spre varful Ignis cu cele 2 relee si mici pete de nea.
La nord-est spre lacul de acumulare Firiza si localitatea pitoreasca cu acelasi nume, din coada sa.
Zarim si Varful Ostra (825 m), usor identificabil multumita versantului sudic placat cu stanci sur-rosietice si cariera de la poale.
Din pacate coroanele fagetului obstureaza fotografierea, dupa inverzire aceste frumuseti dispar complet.
Martori de eroziune stancosi-etajati marcheaza varful Stramba spre nord-est.
Coboram un abrupt picior nordic si imediat avem spre dreapta primele imagini alte turnurilor gemene. Sunt Pietrele Soimului, cu locuri de belvedere, aproape mereu aflate-n umbra.
De acum panorama nordica se deschide spre varful Ulmoasa (900m) identificabil usor datorita alungitei sale poieni, ca o partie de schi, sudic expusa.
In plan secund Ulmoasei vedem varful Tiganului si varful Pietroasa.
Mult spre nord-vest zarim stancoasa Piatra Tisei de Nistru iar la est poiana Jolob si varful Jolob ( 741 m) cu stana si casoaia traditionala.
La stanga ei, destul de vag, mai ampla e poiana Seituri-Urzicii.
Sub noi, la vreo 150-200 m, debuteaza pasunea Varatici iar intre Piatra Soimului si varful Plestioare, dupa o afunda inseuare si o abrupta contrapanta, urmatoarea noastra tinta, dealul Varatici cu doua varfuri trapezoidale, impadurite, separate de o sa.
Triunghiul albastru dispare fiind inlocuit spre nord-vest, si mai apoi spre vest-sud-vest, de banda albastra care se va alatura mai apoi benzii galbene pentru a cobora pe deasupra carierei Sf. Ioan spre Muzeul Satului sau a urca prin Saua Dia in varful Plestioare.
Noi urmam pana-n saua nordica banda albastra.
Unde aceasta coteste la stanga continuam inainte, pe marcaj silvic, la inceput doua benzi galben portocalii, ulterior pe H silvic cu bratul stang rosu si cel drept galben portocaliu (delimitand proprietatile RNP Romsilva de cele apartinand Ocolului Silvic Municipal RA B.Mare).
Poteca aproape dispare iar panta se accentueaza suind Dealul Varatici (primul trunchi de trapez) orientat nord-vest-sud-est.
Coboram la urmatoarea inseuare dupa care asaltam al doilea trunchi de trapez cu un abrupt nord-est aproape vertical.
De aici coboram la nord panta accidentat-bolovanoasa presarata cu doboraturi de vant intercalate hatasului de mur.
Ajungem dupa 3,20 ore de la debut in Saua Dia, la marcajul turistic banda galbena, si in dreptul bornei silvice Romsilva I/154 marcata cu rosu, respectiv a celei a O.S. Municipal B.Mare III/212, marcata galben-portocaliu.
Aici poteca pare o alee dintr-un splendid parc.
Privim in urma spre dealul Varatici. Ne impresioneaza panta accentuata si aspectul de vulcanic con.
O vreme ne deplasam usor, de parca ne-am plimba, admirand la dreapta poiana Varatici la debut.
Dincolo de ea, spre nord-est, se intind poienile Romanelor, pana la poalele varfului Ostra si golful spectaculos al lacului Firiza.
Poteca incepe sa suie.
Intalnim mai recentul marcaj triunghi rosu ce coboara din Plestioare spre valea Romana.
Dam intr-o zona vasta, crunt matrasita de furtuni. In fata si la dreapta, peste o vaiuga aproape seaca afluind in valea Romana.
Apar poienile sud-estice de pe varful Plestioare cu frecventatele locuri de picnic. Noi calarim succesiv doboraturile de vant suind spre varful Plestioare.
Au trecut 4 ore de la debut si ne mai trebuiesc doar 15 minute pentru a ajunge pe varful Plestioare.
Drumul excesiv marcat turistic, de la banda rosie ce coboara-n Baia Mare pe Usturoi, la cruce albastra ce duce peste varful Ferigii sub varful Iricau, sau triunghi albastru care, ocolind prin sud varful Ferigii va urma culmea, de cel putin sase ori profund inseuata, inainte de-a poposi pe Magura Baii la Piatra Virgina.
Pe varful Plestioare (803 m) brebeneii ciclamen si albi, alaturi de palcurile albelor si delicatelor anemone, ocupa solul frunzos-uscat de prelunga seceta.
Continuam la nord pe culme am ajunge pe varful Tocastru (872 m) dar noi cotim stanga pentru a cobora in denivelata Poiana Plestioare marcata cu imense holde de feriga uscata.
Un treck de mountain bike-motocros taie spre vest-sud-vest poiana, coborand la drumul auto forestier de centura.
De aici in jos debuteaza valea Bartosa acompaniata de un vechi drum forestier. Daca am cobori pe el circa 2 ore am ajunge in Valea Borcutului, la Castelul lui Pocol (statia terminus a autobuzului urban nr.5).
In fata, spre sud-vest se vede varful Ferigii (700m). La nord-vest admiram Piatra Tisei de Nistru si la dreapta ei belvederea de pe varful Paltinu, de langa varful Pietroasa.
Poposim in Poiana Plestioare. La sud, Baia Mare-si arunca spre cer cosul de 350 m al Phoenix-ului din care poluantul fum negricios o ia spre Tara Chioarului.
La ora 13 ridicam ancora si coboram pe drumul bikerilor pentru a ajunge, sub marul salbatic, la ciurgaul pastoral unde ne improspatam proviziile de apa.
Dam de marcajele turistice ce converg in prima parte, cruce si triunghi albastru. Ajungem la varful Ferigii (poalele estice).
Respectam sageata albastra spre stanga, urmeaza un derutant S peste un mocirlos parau dupa care triunghiul albastru urmeaza suind usor un fost drum de TAF.
Drumul o taie peste un valcel aproape sec dupa care o ia la sud, pe curba de nivel, mai apoi urcand in culmea din dreapta.
In dreapta culmii, la vest, e Valea Lunga (debutul) si dincolo de ea Dongosul, o prelunga culme impadurita.
De acum urmam fidel suisurile/coborasurile culmii orientate spre sud-est in timp ce la stanga putem admira varful Stramba, dealul Varatici, varful Plestioare pe unde am umblat cu doar cateva ore-n urma.
In urma si la dreapta se contureaza Saua Trei Stejari prin care trece crucea albastra peste varful Helena (580 m) inainte de-a atinge sub varful Iricau ( 636 m) Culmea Morgaului.
Un posibil premarcaj punct albastru si o sageata spre nord-vest pare a coincide intentiei lui Racz Karoly de-a marca pentru mountainbikeri un traseu prin Saua Trei Stejari spre Poiana Neamtului si-apoi in Valea Borcutului.
La un moment dat, in dreapta, apare o halda sur-ruginie de steril devenita uriasa rampa de afluire a bustenilor si meterilor de fag.
La stanga ei e urmatorul muncel-claie de suit pentru noi, defrisat la ras pe versantul vestic, o data cu arborii fiind distrus marcajul turistic triunghi albastru, cu truda si cheltuieli realizat de inimosul instructor Racz Karoly.
De acum culmea se curbeaza spre vest-sud-vest, suie un varf marcat de vestigiile din beton ale unor amenajari tehnologice miniere si stutul unei sonde pentru prospectiuni.
Aici marcajul ocoleste prin nord-est-sud-est varful, parand a cobora pe drum de TAF spre cabana Usturoi. In realitate se poate trece simplu peste varf, regasind marcajul pe partea opusa (ocolirea a fost facuta pentru mountainbikeri) .
La stanga, dincolo de valea Usturoi, ne atrag atentia vaste zone de foioase tinere intercalate cu zeci de ciresi salbatici infloriti iar deasupra lor, neregulata si descendenta, Poiana lui Otto.
Culmea se flexeaza spre est-sud-est, de pe penultimul varf, cu cateva stancarii de piroclastite andezitice brun-roscate si alterate, de unde avem o prima panorama a Baii Mari scaldata-n soare.
Revenim la poteca marcata pentru a realiza cel din urma asalt sustinut si dupa 2,20 ore de la plecarea din Plestioare poposim pe Magura Baii.
Doar cativa zeci de metri ne mai despart de belvederea de deasupra celebrei Piatra Virgina.
Baia Mare, indeosebi zona orasului si centrului vechi, e la picioarele noastre dar panorama se intinde de la varful Ignis spre Mogosa, Gutai spre Satra lui Pintea.
La vest, departe peste lunca Somesului, putem admira Muntii Codrului cu blajinele culmi, aproape rectilinii. Intre Satra lui Pintea si claia cu teleschi si partie a Mogosei apare varful Hudin cu negriciosul con impadurit si-n continuare semetul Tibles.
Coboram dupa cuvenitele reprize foto, in care bisericile baimarene vechi se-ntrec in pitoresc cu noile lacase de cult marete.
Imortalizam Piatra Virgina din varii ipostaze.
Poteca si marcajul urmeaza un descendent versant prelung, codrul de stejar si castan comestibil amestecandu-se pe nesimtite Parcului Municipal asaltat de plimbareti si…nelipsitul jeg, de la vetre picnicaresti la gunoi menajer, ambalaje…
Trei ore ne-au trebuit pentru incheierea returului din Plestioare si 8 ore pentru intreg circuitul care cu certitudine a insumat cel putin 20 km.
Ce fasta zi, dar cat de putini incumetati sa parcurga macar partial frumoasele trasee turistice peribaimarene, de vreo doi ani excelent ajutati de hartile publicate in proiectul Gutinul Turistic, in speta sectiunea zona turistica Baia Mare –Tautii Magheraus.
Sfaturi pentru parcurgerea traseului turistic:
Traseu turistic marcat cu triunghi albastru, exceptand circa 300 m; unde s-a defrisat curand, insa trebuie tinuta fidel creasta principala si poteca.
Timpul de parcurs al circuitului 7-8 ore.
Zone periculoase exista numai la stancariile Pietrei Soimului.
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
