Când s-a inventat telefonul, nimeni nu credea că maşinăria lui Bell va produce o adevărată revoluţie în societate. Acum 15 ani, reţeaua creată de un puşti, pe numele său Mark Zuckerberg, a schimbat existenţa umană. Facebook a ajuns un fenomen social al lumii contemporane.
Studentul de la Harvard, Mark Zuckerberg, căuta o soluție pentru o viață socială mai intensă. În 2004, împreună cu alți prieteni, a realizat o rețea prin care studenții se puteau cunoaște mai ușor. Într-o lună, jumătate dintre studenții prestigioasei universități erau deja pe Facebook, ulterior extinzându-se în alte campusuri și apoi în toată lumea.
La 6 ani de la apariția rețelei de socializare, Zuckerberg spunea: „Utilizatorii vor folosi nişte aşa-numite unelte sociale pe care oamenii le instalează pe paginile lor si pot vedea activitatea prietenilor lor, dacă le-a plăcut vreo activitate„.
De la această declarație de intenție până la organizarea unei revoluții în Orientul Mijlociu și nordul Africii nu a mai fost decât un pas.
Primăvara arabă, mișcarea de revoltă începută la sfârșitul anului 2010, a fost prima care a deschis seria organizării pe Facebook a unor evenimente care au dus la răsturnarea regimurilor.
Nimeni nu și-a pus problema protejării datelor personale până la începutul anului trecut, când Zuckerberg a trebuit să dea explicații în fața congresmenilor pentru că datele a peste 87 de milioane de utilizatori ajunseseră în mâna unei companii de consultanță politică.
Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook: „Nu am acordat suficientă atenţie responsabilităţii noastre şi asta a fost o greşeală uriaşă. Şi a fost greşeala mea. Îmi pare rău. Eu am început Facebook, îl conduc şi sunt răspunzător pentru ce se întâmplă în reţea„.
Accesul a rămas gratuit, ca și la început, dar utilizatorul plătește totuși un cost: este dependent de această platformă, căreia îi oferă necondiționat și, câteodată, involuntar date importante, vândute apoi companiilor de publicitate. De fapt, așa și rezistă rețeaua.