De Paşte, ouă roşii, miel, pască şi legenda iepuraşului plin de daruri

Sărbătoarea Paştelui cuprinde şi multe obiceiuri profane, de la curăţenia în casă, obiceiurile gastronomice şi înnoirea hainelor, la oferirea de cadouri pe care le-ar aduce Iepuraşul de Paşte. Multe obiceiuri au la origine credinţe creştine sau precreştine.

Pentru români, pregătirea Paştelui înseamnă mai întâi curăţenia şi bucatele care se fac în casă. De pe masa de Paşte nu lipsesc ouăle roşii, drobul de miel, pasca şi cozonacul.

Este considerat un păcat mare orice lucru făcut în casă vineri, când la Biserică are loc Prohodul.

Ouăle de Paşte

Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Se spune că atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, când acestea l-au atins s-au transformat în ouă roşii.

Se mai spune că Sfânta Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a adus ouă într-un coş, care s-au însângerat stând sub cruce.

Se povesteşte că, după ce Iisus a fost răstignit, rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie. Unul dintre ei ar fi spus: „Când va învia cocoşul pe care-l mâncam şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus”. Nici nu şi-a terminat bine vorbele şi ouăle s-au şi făcut rosii, iar cocoşul a început să bată din aripi.

Obiceiul vopsirii ouălor de Paşti ar ţine şi de mitul cosmogonic al oului primordial, pe care îl găsim şi în unele legende româneşti. În tradiţia creştină, ouăle roşii simbolizează sângele vărsat de Iisus şi miracolul renaşterii.

Ouăle se ciocnesc la masa de Paşte respectându-se un anumit ritual: persoana mai în vîrstă ciocneşte prima oul, rostind cunoscuta formulă “Hristos a Înviat !”, la care se i se răspunde cu: “Adevarat a Înviat!”. Roşii iniţial, ouăle de Paşti sunt astăzi divers colorat şi, în unele zone, încondeiate în diferite motive.

În tradiţia populară românească se crede că ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase – vindecă boli şi protejează animalele din gospodãrie.

În dimineaţa primei zile de Paşti, copiii sunt puşi să se spele pe faţă cu apa dintr-un vas în care s-au pus dinainte un ou roşu şi un ban de argint, pentru ca astfel să fie tot anul sănătoşi şi rumeni la faţă precum oul de Paşti şi bogaţi.

Ca răspândire geografică, obiceiul încondeierii acoperă întreaga suprafaţă a ţării.

În Bucovina, încondeiatul ouălor a fost adus la nivel de artă. Ouăle sunt decorate cu migală şi simţ artistic, meşterii bucovineni fiind adevăraţi artişti populari.

În Muntenia şi în Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste şi cu mai puţine culori.

Oboga este unul din centrele cunoscute din judeţul Olt.

În Moldova, cu cât înaintăm spre nord, motivele şi culorile sunt mai elaborate. Vestite sunt ouăle încondeiate de la mănăstirea Suceviţa, al căror decor este executat din mărgele.

În Transilvania şi în Banat găsim o mare varietate de modele şi culori atât la români, cât şi la minorităţile naţionale.

Ţara Bârsei a atins un nivel deosebit prin fineţea desenului, a compoziţiei ornamentale şi cromatice.

Nu există nicio dogmă care să spună clar în ce zi se vopsesc ouăle. Important este să le avem pe masă în Duminica Paştelui.

Mielul şi pasca

Simbol al jertfei lui Iisus, mielul este, în mod tradiţional, alături de ouă, nelipsit de Paști de pe masa creştinilor. La origine, tradiţia mielului vine de la evrei, unde era adus ca jertfă în faţa lui Dumnezeu. Odată cu trecerea la creştinism, a fost preluat şi obiceiul mielului la masa de Paşti.

Creştinii se referă azi la Iisus ca la „mielul lui Dumnezeu”. Până în secolul al X-lea, de la masa de Paşti a creştinilor nu lipsea mielul întreg, chiar Papa păstrând acest obicei. După secolul al X-lea, au început să fie folosite doar bucăţi de miel, în locul mielului intreg.

În tradiţia populară se spune că mielul este aducător de noroc şi că, dacă întâlneşti un miel în preajma Paştelui, este semn de noroc şi bunăstare. În popor există şi superstiţia că diavolul poate lua forma oricărui animal, mai puţin pe cea a unui miel, datorită legăturii sale cu sacralitatea.

Azi, mielul este prezent pe masa de Paşte şi sub formă de mici figurine din ciocolată sau făcute din aluat.

Pasca are o formă rotundă pentru că se crede că aşa au fost scutecele Mântuitorului. De obicei, se pun în ea sare, lapte, cuişoare, scorţişoară, şofran. Uneori are la mijloc o cruce, alteori este simplă.

În Bucovina există o legendă conform căreia Iisus Hristos, înainte de a fi prins şi răstignit, le spune discipolilor că, dacă până acum au mâncat copturi nedospite şi nesărate, adică turţe sau azime, de acum înainte vor mânca pasca, o coptură dospită şi sărată.

Iepuraşul de Paşte

Preluat din lumea germanică a festivalurilor păgâne, iepuraşul simbolizează fertilitatea, primăvara, bucuria.

Iepuraşul este prietenul copiilor, cel care aduce daruri în preajma Paştelui

Potrivit legendei, zeiţa Eastre a găsit într-o iarnă o pasăre rănită şi, pentru a o salva, a transformat-o în iepuroaică. Aceasta şi-a păstrat însă capacitatea de a depune ouă. Pentru a-i mulţumi zeiţei, iepuroaica decora ouăle făcute şi i le dăruia.

Din această legendă s-a născut tradiţia iepuraşului care aduce daruri copiilor.