Judecatorii instantei supreme vor discuta marti dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, urmand sa stabileasca daca recursul Agentiei Nationale de Integritate (ANI) este sau nu admisibil. Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) urmau sa ia in discutie in 18 noiembrie dosarul primarului Sibiului, dar au amanat dezbaterea pentru marti.
Magistratii trebuie sa decida daca recursul ANI este admisibil si, eventual, daca primarul Sibiului si presedintele ales al Romaniei a fost in incompatibilitate.
Potrivit Codului de procedura penala, exista trei posibilitati prin care se poate solutiona admisibilitatea recursului.
Astfel, conform articolului 493, care reglementeaza procedura de filtrare a recursurilor, cand aceasta cale de atac este de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in cazul in care completul este in unanimitate de acord ca recursul nu indeplineste cerintele de forma, ca motivele de casare invocate si dezvoltarea lor nu se incadreaza in cele prevazute de lege sau ca recursul este evident nefondat, anuleaza sau, dupa caz, respinge recursul printr-o decizie motivata, pronuntata, fara citarea partilor, care nu este supusa niciunei cai de atac. Ulterior, decizia se comunica partilor implicate in proces.
In acest caz, se mentine decizia de la Curtea de Apel Alba-Iulia, care a dispus anularea raportului prin care ANI a stabilit ca Iohannis a fost incompatibil.
„Daca raportul apreciaza ca recursul este admisibil si toti membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune in recurs nu este controversata sau face obiectul unei jurisprudente constante a Inaltei Curti de Casare si Justitie, completul se poate pronunta asupra fondului recursului, fara citarea partilor, printr-o decizie definitiva, care se comunica partilor”, este a doua varianta de solutionare a acestui dosar.
O a treia posibilitate este aceea ca membrii completului sa pronunte, fara citarea partilor, o incheiere de admitere in principiu a recursului si sa fixeze termenul de judecata pe fond a recursului, cu citarea partilor.
Instanta suprema este cea care va decide definitiv daca presedintele ales Klaus Iohannis a fost in incompatibilitate in perioada in care, in calitate de primar al Sibiului, a reprezentat municipiul in adunarile generale ale actionarilor societatilor Apa Canal si Piete sau daca raportul ANI va fi anulat, asa cum a dispus si Curtea de Apel Alba-Iulia.
Agentia Nationala de Integritate ceruse instantei supreme, in 22 octombrie, sa ia in discutie mai repede dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, considerand ca judecata ar trebui sa aiba loc inainte de al doilea tur al alegerilor prezidentiale, nu la doua zile dupa, dar aceasta solicitare a fost respinsa in 27 octombrie.
In 24 aprilie 2013, Agentia Nationala de Integritate anunta ca a constatat ca primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se afla in stare de incompatibilitate, intrucat are si calitatea de reprezentant al municipiului in Adunarea Generala a Actionarilor SC Apa Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 si SC Piete SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.
In septembrie 2013, Klaus Iohannis a castigat procesul intentat ANI, dupa ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestatia acestuia la raportul de evaluare prin care ANI constata ca se afla in incompatibilitate si a dispus anularea deciziei. Hotararea a fost contestata de ANI la instanta suprema.
Mai mult, Curtea Constitutionala (CC) va dezbate, din nou, in 9 decembrie, articolul din Legea 161/2003 in baza caruia ANI i-a declarat incompatibili pe mai multi alesi locali, intre care si candidatul la prezidentiale Klaus Iohannis.
Este vorba despre articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, care prevede ca alesii locali sunt incompatibili daca ocupa si functii in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local sau sunt reprezentanti ai statului in adunarile generale ale unor societati comerciale de interes national.
„Functia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean este incompatibila cu (…) functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes national”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.
Articolul de lege a fost analizat in 7 octombrie de judecatorii constitutionali, care au amanat atunci pronuntarii unei solutii pana la 3 noiembrie, insa in ziua in care trebuiau sa emita o decizie, CC a decis repunerea cauzei pe rol si rediscutarea sa in 9 decembrie.
Curtea Constitutionala a validat vineri rezultatul alegerilor prezidentiale, castigate de Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis a obtinut 6.288.769 voturi valabil exprimate, iar Victor Ponta 5.264.383 voturi, conform procesului-verbal intocmit de BEC.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
