Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, a declarat marti ca in anul 2014 au avut loc o serie de premiere de la infiintarea DNA, respectiv cele mai multe dosare inregistrate si solutionate, cele mai multe rechizitorii si condamnari, precum si cei mai multi demnitari de rang inalt investigati.
„Am sa incep cu cateva elemente definitorii pentru 2014, an in care s-a remarcat o crestere semnificativa a eficientei in combaterea coruptiei si s-au inregistrat o serie de premiere de la infiintarea DNA: cele mai multe dosare penale inregistrate, cele mai multe dosare de solutionat, cele mai multe dosare solutionate, cele mai multe rechizitorii, cele mai multe condamnari in dosarele instrumentate, cei mai multi demnitari de rang inalt investigati”, a afirmat Kovesi, la prezentarea bilantului DNA pe 2014.
Ea a precizat ca activitatea Directiei in 2014 poate fi caracterizata prin eficienta sporita in combaterea coruptiei, investigarea unor dosare complexe si printr-un grad inalt de diversitate a cazuisticii penale iar fundamentul acestei evolutii pozitive l-a constituit efortul substantial si consecvent al angajatilor DNA.
„Cei 86 de procurori care au desfasurat activitati de urmarire penala in cursul anului 2014 au avut de solutionat peste 9.100 de cauze, cel mai mare numar de dosare de la infiintarea DNA. In medie, un procuror a efectuat urmarire penala in aproape 105 cauze, un volum impresionant avand in vedere complexitatea dosarelor care intra in competenta Directiei. Numarul rechizitoriilor a crescut semnificativ in anul 2014, fiind intocmite 317 rechizitorii, ceea ce arata preocuparea procurorilor pentru solutionarea cu precadere a cauzelor cu finalitate judiciara. Datele statistice confirma eficienta activitatii DNA, precum si faptul ca resursele investigative sunt canalizate catre cauzele cu finalitate judiciara”, a sustinut procurorul-sef.
Potrivit lui Kovesi, peste 1.100 de inculpati au fost trimisi in judecata in 2014 iar numarul persoanelor juridice trimise in judecata s-a dublat.
„In anul 2014 a fost urmarita exercitarea eficienta a competentelor procurorului in faza de judecata. Activitatea judiciara a fost desfasurata de 28 de procurori, care au participat in sedintele de judecata la peste 10.200 cauze penale. In anul 2014, peste 1.130 inculpati au fost condamnati definitiv, solutiile pronuntate de instante confirmand caracterul obiectiv si profesionist al cauzelor instrumentate de DNA. Pe de alta parte, procentul de achitari s-a mentinut ca si in anii anteriori la 9%, sub media europeana, dar trebuie continuata preocuparea pentru cresterea standardelor de calitate”, a aratat procurorul sef al DNA.
Kovesi: DNA a solicitat Parlamentului in 2014 incuviintarea arestarii a 9 parlamentari si 12 cereri de anchetare de ministri si fosti ministri
Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, a declarat marti ca, in 2014, DNA a solicitat Parlamentului incuviintarea arestarii a 9 parlamentari si a formulat 12 cereri de incuviintare a urmaririi penale fata de ministri si fosti ministri.
„In 2014 au fost investigatii in dosare cu impact major in randul opiniei publice. DNA a solicitat Parlamentului incuviintarea arestarii a 9 parlamentari si a formulat 12 cereri de incuviintare a urmaririi penale fata de ministri si fosti ministri. Este cel mai mare numar de demnitari de rang inalt investigati de DNA intr-un an. Este un semn evident al independentei DNA, iar investigarea coruptiei la nivel inalt va continua, indiferent de pozitia administrativa, sociala sau politica detinuta de persoana vizata”, a afirmat Kovesi cu prilejul prezentarii raportului de activitate al DNA pe 2014.
Ea a aratat ca anchetele DNA au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedari ilegale a proprietatilor, sanatate, educatie, achizitii publice, coruptie in legatura cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene.
„Unele anchete au avut un caracter preventiv si au asigurat evitarea producerii unor prejudicii bugetului de stat de sute de milioane de euro. Intr-un singur dosar, interventia procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, suma ce reprezinta de 5 ori bugetul DNA. In alte dosare, interventia procurorilor a blocat retrocedarea ilegala a unor terenuri evitandu-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 euro”, a sustinut sefa DNA.
Potrivit acesteia, realizarea obiectivelor stabilite pentru 2014 este masurabila prin consolidarea rezultatelor pozitive in domeniile stabilite ca fiind prioritare.
„Frauda si coruptia in achizitiile publice cu fonduri nationale si europene continua sa reprezinte o pondere importanta in anchetele DNA. In 2014 au fost inregistrate un numar de peste 700 de cauze avand ca obiect suspiciuni de savarsire a unor infractiuni in procedura de achizitii publice. Frauda in domeniul achizitiilor publice este indreptata cu predilectie spre fondurile nationale, cele comunitare fiind mai bine protejate prin existenta incriminarilor speciale in Legea 78/2000. De multe ori exista situatii in care atribuirea fiecarui contract este conditionata de plata unor sume de bani sau influentarea procedurilor de achizitie se realizeaza prin persoane aflate in legatura cu decidenti politici. Din perspectiva tipologiilor de comitere, frauda in domeniul achizitiilor publice cunoaste o perfectionare a mecanismelor de fraudare, iar domeniul achizitiilor publice este in continuare expus coruptiei”, a precizat procurorul sef.
Kovesi a spus ca este necesara o abordare strategica in care instrumentele punitive sa se combine cu cele preventive si ca numarul sesizarilor de la institutiile de control au scazut in 2014, fiind extrem de importanta continuarea colaborarii pentru a asigura anchetelor perspectivele de finalitate.
„Calitatea actului de justitie depinde de oamenii care aplica legea, de aceea coruptia in sistemul judiciar a fost si ramane una dintre prioritati. In anul 2014 au fost trimisi in judecata 35 magistrati si au fost condamnati definitiv 20 magistrati. Analiza datelor statistice ne arata ca a crescut numarul magistratilor trimisi in judecata de DNA si condamnati definitiv. Din perspectiva noastra, aceasta evolutie nu reflecta neaparat o crestere a numarului actelor de coruptie in randul magistratilor, ci mai degraba o crestere eficientei investigatiilor DNA. Multe dintre dosare au fost initiate ca urmare a sesizarilor formulate de justitiabili, fapt ce reflecta cresterea increderii acordate mecanismelor justitiei derulate prin intermediul DNA”, a adaugat ea.
Procurorul sef al DNA a subliniat ca, in acelasi timp, numarul mare de magistrati inculpati an de an pentru coruptie, mai ales al celor care indeplinesc functii de conducere, trebuie sa ne ingrijoreze, pentru ca reprezinta o vulnerabilitate a sistemului judiciar care trebuie rezolvata cu prioritate.
„Este necesara si dezvoltarea abordarii preventive, intensificarea educarii deontologice judiciare, dar mai ales intarirea sistemului de control intern. De multe ori, au existat sesizari anterioare la Inspectia Judiciara cu privire la magistratii trimisi in judecata de DNA, iar o cercetare mai riguroasa ar fi putut duce la evitarea unor cazuri de coruptie in acest corp profesional”, a mai spus sefa DNA.
Kovesi: Increderea publica in DNA, la cel mai ridicat nivel; au crescut cu 78% sesizarile de la cetateni
Increderea publica in DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la infiintarea institutiei, a declarat marti procurorul sef Laura Codruta Kovesi, care a aratat ca, potrivit unei cercetari sociologice, este de peste 55%, cea mai mare incredere pentru o institutie din sistemul judiciar.
Procurorul sef al DNA a subliniat, cu ocazia prezentarii bilantului pe 2014, ca increderea publica in DNA se reflecta inclusiv in cresterea cu 78% a numarului de sesizari de la cetateni.
„In 2014, DNA a fost una dintre institutiile ale carei activitati s-au aflat in atentia opiniei publice, iar acest interes mediatic ridicat nu poate fi oprit sau cenzurat de institutia noastra. Respectarea exigentelor de transparenta a devenit un obiectiv prioritar al activitatii de comunicare publica desfasurata de institutie iar punerea datelor din dosar la dispozitia participantilor la procesul penal, jurnalistilor sau opiniei publice s-a realizat strict cu respectarea legii si a regulamentului adoptat de CSM. O realitate care ne bucura si ne da incredere este aceea ca interesul public fata de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflecta inclusiv in dublarea numarului de accesari ale paginii de internet in raport cu anul trecut. Mult mai important decat acest indicator este insa faptul ca increderea publica in DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la infiintarea institutiei. Potrivit unei cercetari sociologice, DNA se bucura de o incredere de peste 55%, cea mai mare incredere pentru o institutie din sistemul judiciar”, a afirmat Kovesi.
Ea a mentionat ca, in 2014, DNA a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate ale institutiei, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civila si jurnalisti.
„Aceasta analiza a indicat ca performanta DNA in anul 2014 este considerata consistenta si credibila. (…) Din perspectiva noastra, castigarea increderii publice s-a realizat prin faptul ca DNA a aplicat legea in mod egal, nu a avut si nu are retineri in a atinge varful piramidei retelelor de coruptie, indiferent de apartenenta politica sau calitatea oficiala a persoanelor cercetate.
Cetatenii au fost incurajati de anchetele deschise de DNA, dar in egala masura si de practica instantelor judecatoresti, in special a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. O treime din totalul condamnatilor pentru fapte de coruptie sunt in inchisoare”, a sustinut sefa DNA.
Kovesi a subliniat ca, daca nu ar fi existat aceasta abordare ferma si constanta a judecatorilor, toate eforturile DNA ar fi fost inutile.
„Suntem constienti ca un nivel ridicat de incredere inseamna si o responsabilitate pe masura”, a sustinut sefa DNA. Stim ca exista un nivel urias de asteptare a societatii, dar asta ne motiveaza sa continuam ca si pana acum lupta cu coruptia la nivel inalt. Va asigur ca vom folosi aceasta incredere cu buna credinta si determinare”, a mentionat ea.
Kovesi a mai precizat si faptul ca, la fel ca in anii anteriori, activitatea institutiei a fost apreciata de Comisia Europeana, inclusiv in ultimele evaluari publice, care au evidentiat diversitatea razei de actiune a cauzelor de coruptie implicand persoane din diferite partide politice si personalitati influente din lumea afacerilor.
Kovesi: Am cerut inca 50 de procurori; dorim o justitie eficienta sau procurori ingropati in munti de dosare?
Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, a declarat marti ca
principala vulnerabilitate si, in acelasi timp, marea provocare pentru DNA o reprezinta cresterea continua a volumului de activitate, in conditiile in care numarul de procurori a ramas acelasi de la infiintarea institutiei.
„Volumul de activitate din 2014 este triplu fata de anul infiintarii Directiei si aproape dublu fata de acum 5 ani, desi numarul de procurori a ramas acelasi. Cu toate acestea, numarul de dosare solutionate a crescut in fiecare an, fiind peste 4.100 de dosare solutionate in 2014, cele mai multe dosare finalizate de la infiintarea DNA. Desi procurorii au solutionat in fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de crestere a dosarelor noi a fost si mai mare, astfel incat am ajuns ca, la sfarsitul anului 2014, sa avem inca de solutionat un numar de 5.000 de cauze. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie sa nu se inregistreze nici un dosar nou, timp de cel putin un an. Imaginati-va presiunea care il asteapta pe procuror in fiecare zi in care merge la birou si stie ca, indiferent cat de mult lucreaza, va fi la fel si in perioada urmatoare, pentru ca zilnic i se repartizeaza cauzele nou inregistrate”, a afirmat Kovesi, la bilantul DNA pe 2014.
Ea a subliniat ca aceste cauze nu pot fi privite doar ca simple dosare, pentru ca reprezinta asteptarile a mii de oameni, care au ramas cu o situatie juridica incerta.
„Acest lucru afecteaza perceptia publica legata de infaptuirea actului de justitie, de multe ori existand suspiciuni privind perioada in care s-a finalizat dosarul. Volumul dosarelor aflate in prezent la DNA depaseste posibilitatile fizice de lucru cu resursa umana disponibila in prezent, mai ales ca avem in continuare un numar mare de cazuri nefinalizate din anii anteriori. (…) In aceste conditii, consideram prioritara identificarea de solutii care sa permita limitarea numarului de dosare ce revin procurorilor si solutionarea in primul rand a cauzelor importante pentru societate. Din perspectiva noastra, o prima directie de rezolvare, o prima rezolvare este cresterea numarului de procurori si am formulat deja o propunere de majorare a schemei de procurori cu inca 50 de posturi. Trebuie sa ne hotaram daca ne dorim o justitie eficienta sau procurori ingropati in munti de dosare”, a aratat seful DNA.
Kovesi a precizat ca a dispus masuri de prioritizare a dosarelor restante, criteriile utilizate vizand valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor sau riscul ca prin intermediul functiei detinute persoana sa continue activitatea infractionala.
„Perioada de solutionare a dosarelor difera, insa, in functie de natura faptei, de elementele existente la data initierii investigatiei si de necesitatea derularii unor proceduri de strangere sau completare a probatoriului. Pe de alta parte, evolutia cazului sau momentul adoptarii unor masuri procesual penale nu depinde in mod exclusiv de procuror. Orice analiza trebuie sa se raporteze la specificul dosarelor pe care le instrumentam”, a mai spus ea.
Potrivit sefei DNA, complexitatea dosarelor Directiei presupune situatii in care un procuror nu poate instrumenta intr-un mod eficient mai multe dosare in acelasi timp, dand exemplul cauzei referitoare la achizitia de licente pentru calculatoare sau cele privind retrocedari ilegale.
„Acest specific trebuie avut in vedere in momentul in care sunt evaluate resursele necesare pentru buna functionare a institutiei”, a adaugat Kovesi.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
