Bunurile din hotarari judecatoresti penale ar trebui sechestrate rapid si valorificate inainte de condamnare, prin solutie constitutionala, intarzirea impiedicand in prezent statul sa recupereze bani de la Ioan Becali, Noaptes sau Samir, pe numele carora nu mai exista bunuri, spune premierul Ponta.
El a aratat ca valoarea totala a creantelor rezultate in urma hotararilor judecatoresti din cauze penale insumeaza 3,2 miliarde lei, din care 2,5 miliarde lei sunt aferente anului trecut, dar ca din 163 hotarari, doar 31 au fost trimise la ANAF.
„Hotararile judecatoresti trebuie sa ajunga la ANAF si sa ajunga in timp, pentru ca sunt inca foarte multe cazuri in care ajung dupa 4-5-6 ani, timp in care condamnatul are grija sa isi instraineze din bunuri. Exista si o problema cu durata procesului: daca pui sechestru in 2006 pe o Dacie si in 2014 este condamnat si vrei sa vinzi Dacia, nu o mai cumpara nimeni.
De asemenea, nu te poti duce sa executi un apartament daca este proprietar si cel condamnat, si sotul/sotia, trebuie gasite resurse ca iesirea din indiviziune sa se faca cat mai rapid. In acelasi timp, daca nu institui de la inceput sechestru pe bunuri care pot fi valorificate, degeaba o faci dupa 1-5 ani sau pe bunuri care nu au nicio valoare. De exemplu, Ioan Becali a fost condamnat in 2012 si trebuie recuperata suma de 17 milioane lei, dar nu figureaza cu niciun fel de bun inscris si evident ca nu se va recupera niciun leu, neavand bunuri inscrie.
Un alt caz, Spranceana Samir (om de afaceri din Craiova-n.r.), 71 milioane lei, de asemenea nu figureaza cu absolut niciun bun desi la inceputul procesului a avut bunuri, dar nepunandu-se sechestru de la inceput, nu mai figureaza cu bunuri la administratia financiara”, a spus Ponta, intr-o conferinta de presa organizata pentru a marca lansarea in dezbatere publica a proiectului de act normativ pentru infiintarea Agentiei Nationale de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate.
O alta situatie prezentata de Ponta este cea a fostului director al CFR Alexandru Noaptes, care ar trebui sa achite 6 milioane lei, dar entru care singura avere inregistrata este un autoturism Fiat 500.
Premierul a aratat astfel ca ar fi nevoie sa fie gasita o solutie constitutionala prin care bunul sechestrat sa fie valorificat imediat si ulterior statul sa ii restituie suma unei persoane, in cazul in care aceasta este declarata nevinovata.
„Daca putem sa gasim solutia constitutionala prin care bunul sechestrat sa fie valorificat imediat si dupa aceea, daca hotararea este de condamnare, ramane bine stabilit, daca hotararea este de achitare, statul ii da inapoi celui declarat nevinovat suma respectiva. Daca stau cu bunul opt ani, evident ca apare degradarea chiar si in cazul imobilelor. Trebuie sa actionam din primul moment daca vrem sa recuperam ceva”, a spus Ponta.
Ponta a precizat totodata ca este nevoie ca si hotararea judecatoreasca sa prevada conditii realizabile, prezentand ca exemplu situatia unei persoane condamnate sa plateasca 108 milioane lei, dar care achita o treime din pensia lunara, neavand bunuri, astfel ca prejudiciul va fi recuperat in 108.000 ani,.
La finele lunii februarie, la bilantul Directiei Nationale Anticoruptie, in prezenta presedintelui Klaus Iohannis si a premierului Victor Ponta, seful DNA, Codruta Kovesi, a aratat ca hotararile judecatoresti definitive in cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, suma care, daca ar fi fost executata si recuperata, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul il plateste tuturor medicilor intr-un an.
„Sumele confiscate pot reprezenta o sursa semnificativa de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotararile judecatoresti ramase definitive in cauzele DNA in 2014 au inclus confiscarea si recuperarea de produse infactionale in suma de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decat in anul 2013. Daca aceasta suma ar fi efectiv executata, ar fi putut asigurat fondul de slaraii pe care statul il plateste tuturor medicilor din Romania intr-un an de zile. Este important ca organele fiscale sa execute efectiv aceste hotarari”, a spus atunci procurorul sef al DNA.
Ulterior, premierul Victor Ponta a apreciat insa ca ideea conform careia ANAF nu este performanta in recuperarea prejudiciilor, invocata la ultimul bilant al DNA, a fost „o mica pacaleala”, el aratand ca este nevoie de hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.
„Critica nu e la ANAF. Daca ne da instanta hotarari definitive si irevocabile si nu se spune ca sechestrul e o masina care, in loc sa valoreze 100.000 euro, valoreaza 5.000 euro, sigur ca noi recuperam”, a spus Ponta.
In replica, Directia Nationala Anticoruptie a transmis ca premierul creeaza o ”confuzie grava” prin faptul ca pune la indoiala datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilant, Victor Ponta incercand astfel sa justifice gradul scazut de recuperare a produselor infractionale de catre ANAF.
„In incercarea de a justifica gradul scazut de recuperare a prejudiciilor, de catre ANAF (institutie aflata in subordinea Guvernului, prin Ministerul Finantelor) premierul Victor Ponta afirma ca „e asa, o mica pacaleala” faptul ca ANAF (Agentia Nationala de Administrare Fiscala – n.red.) nu ar recupera decat 10% din prejudiciile constatate in dosarele penale, pretinzand ca, in realitate, nu ar exista hotarari judecatoresti care sa impuna aceasta recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea sa angajeze ANAF in recuperarea prejudiciilor”, transmitea DNA.
Directia Nationala Anticoruptie mai preciza ca aceste hotarari judecatoresti sunt executorii, iar institutia abilitata sa le puna in aplicare, in sensul recuperarii efective prejudiciilor, este ANAF.
La randul sau, ANAF argumenta, intr-un document prezentat premierului Ponta, ca lipsa unei baze de date nationale cu deciziile instantelor, dosare cu autori necunoscuti si „firme fantoma”, absenta cumparatorilor la licitatiile cu bunuri confiscate si persoanele fara venit din inchisoare sunt cateva dintre cauzele pentru care recuperare prejudiciilor este scazuta.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
