Vezi VIDEO
Odata cu inceperea lucrarilor la drumul Baia Sprie – Barsana, surplusul de pamant rezultat in urma sapaturilor a fost aruncat in salinele prabusite de la Ocna Sugatag, in ciuda avertizarilor ca reziduuri periculoase s-ar putea infiltra in panza freatica. Actiunea i-a incurajat insa pe localnici sa se debaraseze in acelasi mod de deseurile din gospodarii. In scurt timp, salinele s-au umplut de PET-uri si resturi menajere.
Primarul comunei Ocna Sugatag a declarat in momentul cand a acceptat ca pamantul rezultat in urma lucrarilor de la drum sa fie depozitat in salinele prabusite ca zona va fi supravegheata, iar gunoaiele nu-si vor gasi loc in perimetru pentru a contamina panza freatica.
„Surplusul de la santier il aruncam doar, in locurile unde nu este apa. Umplem cu pamant in mai multe zone aici, nu ne apropiem de unde este panza freatica„, spunea primarul Vasile Sas.
Astazi, salinele s-au umplut de deseuri. Odinioara mandria si “motorul” economic al localitatii – pentru ca sarea de aici ajungea pe plute, pe Tisa si Dunare, in tot Imperiul Austro-Ungar – salinele au devenit veritabile gropi de gunoi.
Comisarul-sef al Garzii de mediu, Calin Crisan, privind imaginile surprinse de reporterii eMaramures.ro, constata ca se incalca flagrant legi de mediu.
„Din ceea ce se vede, sunt necomformitati privind legislatia de mediu, in primul rand deseurile abandonate sau aruncate intentionat in surparile de la Ocna Sugatag, prezenta peturilor. Ne vom sesiza si vom trimite vorba primarului. Despre lacuri/surpari, stiu ca sunt rezultat al prabusirii minelor de sare de pe vremea Mariei Tereza, din vremea Imperiului, dar nu sunt considerate zone cu statut special. Dar sunt marcate pe harta constructiilor ca fiind instabile si nu se permit constructiile. Repet, prezenta deseurilor menajere e o problema, dar pamantul, materialul inert, nu ar trebui sa fie daunator”, a spus el.
Cat despre apele feratice, ele nu sunt problema Garzii. „E un business privat forajul societatii ce foloseste apa din golurile de mina, pentru bazine. Probabil ar trebui sa intre intr-o relatie de conlucrare cu administratia publica locala si sa se intereseze daca sunt sau nu perturbati de umplerea golurilor”, spune comisar-sef Calin Crisan.
Specialistii atrag atentia ca, in urma umplerii golurilor cu pamant, exista riscul ca apa pluviala ce alimenteaza galeriile sa nu mai ajunga acolo, deci rezervele de apa sarata pentru statiune sa scada incet, peste ani.
Sursa: Alexandru Ruja