Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), vine în atenția opiniei publice cu informații privind interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente.
Cerinţele legale în materie de gestionare şi standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor, enumerate în Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, sunt transpuse în legislaţia naţională prin Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare.
Standardul pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor GAEC 6, ”Menținerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile”, prevăzut în Anexa la Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015, este încadrat în domeniul ”Mediu, schimbări climatice, bunele condiții agricole ale terenurilor”, aspectul ”Sol și stoc de carbon”.
Una dintre cerințele obligatorii pentru fermieri aferentă standardului GAEC 6 se referă la interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente.
Precizăm faptul că arderea mirștilor și a resturilor vegetale afectează sechestrarea carbonului în sol. Astfel, crește riscul la eroziune și în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră.
Pentru a întări măsurile de verificare a respectării GAEC 6.2. de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare nr. P 205/10.04.2019 // 2330/GM/08.04.2019 // 2848/08.04.2019 cu Garda Naţională de Mediu şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control privind respectarea de către fermierii care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale a bunelor condiţii agricole şi de mediu, referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente, pentru protejarea mediului împotriva poluării şi prevenirea incendiilor.
Potrivit Protocolului de colaborare, reprezentanţii GNM/IGSU localizează incendiul prin intermediul unei aplicaţii informatice pusă la dispoziţie de către APIA, iar între reprezentanţii GNM/IGSU şi cei ai APIA având loc schimbul de informaţii referitoare la locul producerii arderilor (localitatea, localizarea aproximativă în teren, elemente de orientare în teren sau adresa), momentul în care s-a produs sau semnalat arderea (data şi ora), respectiv natura culturilor/miriştilor afectate şi/sau datele de identificare ale fermierului/fermierilor. Informaţiile sunt transmise prin e-mail, însoţite de marcarea zonei în care s-a produs arderea miriştilor şi a resturilor vegetale ori a vegetaţiei pajiştilor permanente (print-screen-ul din aplicaţia informatică). Reprezentanţii APIA întreprind vizite în teren, identifică şi comunică reprezentanţilor GNM/IGSU datele de contact ale fermierului/fermierilor pe terenul căruia / cărora a avut loc arderea, efectuează verificări la faţa locului în scopul întocmirii raportului/rapoartelor de control şi realizează fotografii relevante.
Menționăm că, respectarea cerinței GAEC 6.2 se verifică la nivelul parcelei agricole a fermierilor care au depus cereri unice de plată, elementul de control reprezentându-l existența unor indicii privind arderea miriștilor sau a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente, potrivit Anexei nr. 2 din Ordinul MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016, cu modificările şi completările ulterioare.
În temeiul prevederilor art.91, alin. (1) și (2), art. 97, alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, pe toată suprafața agricolă a exploatației, coroborate cu cele ale art. 1 și art. 4, pct. 1, din Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 999/2016, cu modificările şi completările ulterioare, “în situaţia în care nu sunt respectate normele privind ecocondiţionalitatea în orice moment în cursul anului calendaristic în cauză şi când respectiva neconformitate este rezultatul unei acţiuni sau omisiuni direct imputabile beneficiarului care a solicitat plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin privind schemele de plăţi directe sunt aplicate sancţiuni administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al plăţilor efectuate sau care urmează să fie efectuate beneficiarului”, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale prevăzute de regulamentul menţionat (de la 5% până la 100%).
În anul de cerere 2020, totalul suprafeței de teren arabil și pajiști permanente arsă de către fermierii care au încălcat cerința obligatorie GAEC 6.2 „Este interzisă arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente”, aferentă standardului pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor GAEC 6 ”Menținerea nivelului de materie organic din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile” este de 2031,03 ha. Din situațiile privind arderile miriştilor sau ale vegetaţiei uscate de pe pajiştile permanente şi a măsurilor luate, transmise lunar de către centrele județe ale APIA, se observă că în lunile februarie, martie și aprilie s-au înregistrat cele mai mari suprafețe arse (februarie: 824,34 ha, martie: 290,17 ha și aprilie: 561,99 ha).
Interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente este o normă promovată prin măsuri legislative, care contribuie la stabilizarea sau reducerea concentrațiilor de gaze cu efect de seră și este important ca fermierii să conștientizeze că arderea miriștilor, a resturilor vegetale rezultate după recoltarea culturilor de pe terenurile arabile are consecințe negative asupra solului și mediului înconjurător.
Fermierii trebuie să devină conștienți că intensificarea producerii incendiilor miriștilor și resturilor vegetale pe terenul arabil crește riscul la eroziune a solului și în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră.
Printre acțiunile întreprinse anual de către APIA, IGSU și GNM în cadrul planului comun de măsuri, se enumeră:
desfășurarea de controale de specialitate în vederea stopării fenomenului de incendiere a miriștilor, a resturilor vegetale de pe terenurile arabile și a pajiștilor permanente;
colaborarea în vederea elaborării de materiale informative (afișe, pliante etc) cu privire la interzicerea focului deschis pentru arderea miriștilor și a resturilor vegetate de pe terenul arabil, precum și a vegetației uscate a pajiștilor permanente în vederea diseminării către populație în cadrul campaniilor de informare public;
aplicarea, cu exigență, a măsurilor sancționatorii din domeniile de competență ale celor trei instituții în scopul descurajării persoanelor care recurg la igienizare prin incendiere etc.