Municipiul Orsova din judetul Mehedinti este situat pe malul lacului de acumulare Portile-de-Fier I de pe Dunare, intr-un mic golf al acestuia, in zona de varsare a raului Cerna in Dunare, la 29 km NV de municipiul Drobeta – Turnu Severin (resedinta de judet).
Ca urmare a construirii, la finele anilor ’60, a barajului de la hidrocentrala Portile-de-Fier I si a formarii lacului de acumulare, vechea vatra a orasului a fost inundata, iar populatia a fost stramutata pe un nou amplasament, incluzand terasele Dunarii si ale Cernei si versantul de sud al Muntilor Almaj. Aici a fost construit, intre 1966-1971, un oras complet nou, care a inglobat si satele Jupalnic, Tufari si Coramnic. La 4 km de Orsova, in mijlocul Dunarii, s-a aflat insula Ada Kaleh, acoperita de ape in 1970, tot dupa construirea ”Portilor-de-Fier”.
Exista urme ale locuirii in zona Orsovei datand din paleoliticul superior, iar un depozit de unelte si arme din bronz datand din prima epoca a fierului (Hallstatt) a fost descoperit, in 1899, pe teritoriul actualului cartier Jupalnic.
In timpul primei campanii militare organizate de imparatul Traian pentru cucerirea Daciei, in primavara anului 101 d.Hr., armata romana a trecut Dunarea prin doua puncte, inaintand pe doua coloane: una, in frunte cu imparatul Traian, a inaintat prin Banat, iar a doua coloana a inaintat pe la Dierna (Orsova), pe Valea Cernei. Dupa ofensiva reluata in primavara anului urmator si cucerirea de catre romani a mai multor cetati dacice importante, Decebal cere pace, iar imparatul Traian accepta. Pacea a fost insa conditionata, iar regatul lui Decebal s-a restrans mult teritorial. Dupa al doilea razboi daco-roman (105-106), Dacia a fost transformata in provincie romana.
In arealul vechiului oras Orsova au fost descoperite urmele asezarii daco-romane Dierna, ridicata la rang de municipiu in timpul imparatului roman Septimius Severus (193-211). Pe langa asezarea civila a existat si un castru roman de tip quadriburgium (34 x 35 m), construit la finele secolului III inceputul secolului IV, cu rol strategic la capatul de sud al Culoarului Timis-Cerna, prin care trecea drumul roman catre Tibiscum (azi Caransebes). Aici au fost descoperite, in urma sapaturilor arheologice, o statuie din marmura a unui soldat roman, o statueta din bronz reprezentand lupta lui Hercule cu Anteu, o coloana de capitel doric s.a. Au mai fost identificate in perimetrul vechiului oras doua necropole, din care s-au recuperat sicrie de plumb, cu decor in relief, realizat prin turnare, datand din secolul IV, monede, podoabe etc.
Imparatul Constantin cel Mare (306-337) reinstaureaza stapanirea romana la nord de fluviu, prilej cu care reinfloresc mai multe orase, intre care si Dierna (Orsova). La Dierna, ca si la Drobeta, au fost descoperite obiecte cu simboluri crestine. Orasul Dierna a continuat sa existe pana la inceputul secolului VII. Apoi, in secolele IX-XI, aici a existat o cetate de pamant (Castrum Urscia), mentionata atat in cronica Gesta Hungarorum (secolul XII) a notarului Anonymus, cat si in lucrarea cu caracter hagiografic ”Legenda Sfantului Gerhard”, cetate care a apartinut voievozilor romani Glad si Ahtum. In anii 1371-1372, aici a fost construita o cetate din piatra. Regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) proclama, in 1366, Orsova ”Cetate Regeasca”.
In 1524, cetatea Orsova a fost cucerita de turci, iar din 1664 a devenit centrul administrativ al unui sangeac. In secolele XVII-XVIII, Orsova a avut un important rol militar, in aceasta zona desfasurandu-se mai multe lupte in razboaiele dintre turci si austrieci (1688-1692, 1716-1718, 1737-1739, 1788-1791). Intre 1739-1740, pentru a stapani Orsova, turcii au construit ”Canalul Cernei”. Orsova a fost cucerita de austrieci in 1688, iar Pacea de la Passarowitz, din 1718, a consfintit pe plan diplomatic stapanirea Habsburgilor asupra Banatului. Orsova a devenit, in 1768, sediul unui regiment de granita.
Din 1830, Orsova, port fluvial, a devenit un insemnat punct in navigatia pe Dunare, precum si sediul unor agentii de navigatie. Intre 1890-1896 au loc lucrarile de regularizare a senalului navigabil al Dunarii, se infiinteaza un santier de reparatii navale (azi Santierul Naval Orsova), se construieste paralel portul de marfuri ”Coroana”. O parte a portului din zona orasului primeste statutul de „Port liber”. Orsova a fost declarata oras in 1923.
Dupa intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial (15 august 1916) de partea Antantei, in lunile august-septembrie 1916 la Alion, Cerna si imprejurimile Orsovei s-au desfasurat puternice lupte intre armatele germane si cele romane comandate de generalul Ion Dragalina. Dupa actul de la 23 august 1944, prin care Romania intoarce armele impotriva Germaniei naziste si se alatura Coalitiei Natiunilor Unite, in perioada 26-28 august au avut loc lupte de eliberare a Orsovei. Luptele au continuat pana la 30 august 1944 pentru eliberarea defileului Orsova-Severin, iar in luna septembrie au avut loc luptele de aparare a Defileului Dunarii.
In 1954, prin noua impartire administrativa, Orsova devine centru de raion in regiunea Banat. Prin impartirea administrativ-teritoriala din februarie 1968 Orsova este inclusa pentru prima oara in judetul Mehedinti.
Orsova a fost declarata municipiu la 18 octombrie 2000. La recensamantul populatiei din anul 2011, Orsova avea 10.441 locuitori.
Numeroase obiective de interes cultural si turistic se afla in municipiul Orsova si in imprejurimile acestuia: Manastirea cu biserica avand hramul ”Sfanta Ana”, inaltata pe Dealul Mosului (1936-1939), ctitorie a publicistului Pamfil Seicaru, care a luptat aici ca sublocotenent in Primul Razboi Mondial (in 1945 manastirea a fost transformata in tabara pentru elevi si apoi in complex turistic, iar in 1990 a fost reinfiintata, fiind sfintita la 2 decembrie acelasi an); biserica romano-catolica avand hramul ”Neprihanita Zamislire” (1966-1972), constructie in stil modernist a arhitectului Hans Fackelmann, este o biserica unica in Europa, elementele sale specifice fiind forma de cort a interiorului si acoperisul in forma de cruce; biserica ortodoxa cu hramul ”Sfantul Nicolae” (1746), stramutata in orasul nou in 1972; viaductul Seracova, aflat la 100 metri de soseaua nationala la limita nordica a orasului, ultima relicva a fostului ”Canal Cerna” construit in anii 1739-1740 de turci. De mentionat, este figura regelui Decebal sculptata in stanca, care se afla la varsarea raului Mraconia in Dunare, in apropiere de Orsova, inalta de 55 m si lata de 25 m, fiind cea mai mare sculptura in stanca din Europa. Sculptarea efigiei lui Decebal in munte a durat zece ani, din 1994 pana in 2004, lucrarea fiind promovata si finantata de Iosif Constantin Dragan.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
