Fondul forestier al Maramuresului se intinde pe 260.000 de hectare, 55% din suprafata fiind in proprietatea statului, iar restul apartinand oraselor, comunelor, composesoratelor si bisericilor, o mica parte fiind in proprietatea unor persoane fizice. Institutia de stat specializata in domeniul silvic, reprezentata in judet de Directia Silvica (DS) Maramures, pazeste si administreaza 77% din intregul fond forestier, adica aproximativ 200.000 de hectare, restul fiind apanajul ocoalelor silvice private.
Padurile orasenesti si comunale din judet reprezinta peste o treime din suprafata de padure care nu este in proprietatea statului, insa si aceasta e administrata de ocoale silvice de stat, din subordinea DS Maramures. „Pentru unitatile administrativ teritoriale din judet, DS Maramures administreaza 35.924 de hectare – majoritatea primariilor care in proprietate fond forestier au contract de administrare cu noi, sau si-au facut autoritati silvice proprii (primariile Borsa, Baia Mare)”, a explicat Pavel Horj, directorul Directiei Silvice Maramures.
In pofida importantelor valori economico-financiare obtinute de agentii economici privati maramureseni in industria lemnului, administratiile locale nu numai ca nu reusesc sa faca profit, dar cumuleaza datorii imense fata de institutia statului careia i-a dat padurile in grija. La sfarsitul anului trecut, numai o singura primarie din judet, cea din Budesti, inregistra datorii de aproape 60.000 de euro catre DS Maramures, cifra totala a datoriilor celor care au in administrarea bunurile localitatilor fiind suspect de mare.
Situatia a fost stinsa simplu. Ca de obicei, statul a facut o compensare in trei: primarii – agenti economici – buget de stat. Simplificat, primariile au fost iertate de datorii, iar directiile silvice, care functioneaza ca si agenti economici de stat, de plata taxelor datorate bugetului de stat. Rezultat: ambele parti multumite. Perdant: unul singur, statul. Urmeaza dezvaluirea strategiei prin care un bun din care orice firma scoate profit, lemnul, te baga in datorii atunci cand e administrat defectuos de catre cei din conducerea unei localitati.
Specularea compensatiilor
Seful silvicilor maramureseni dezvaluie motivele care duc la acumularea unor datorii impresionante: primarii stiu ca-i va ajuta statul, asa ca n-are niciun rost sa-si plateasca obligatiile contractuale in detrimentul investitiilor care le aduc voturi in momentele electorale..
„Problema datoriilor primariilor catre DS Maramures e mai veche, unele au o cauza obiectiva, altele au o cauza subiectiva. Anumite primarii care detin padure in administrarea noastra nu au resursa de masa lemnoasa. Daca, spre exemplu, au o suprafata mica de padure tanara, noi nu avem voie sa facem decat anumite lucrari care implica costuri, fara sa aducem si venit, asa cum se intampla intr-o unitate administrativ teritoriala (UAT) care are o suprafata mare, de 1.000-2.000 de hectare, unde amenajamentul silvic permite valorificarea masei lemnoase. Deci, cei care au padure, in general isi achita datoriile si fata de noi, problemele sunt cu cei care nu au resurse. Apoi, cam toate primariile sunt sarace si daca au bani, au alte prioritati pentru ca primarii urmaresc sa-si maximizeze influenta in comunitate prin diferite lucrari, lasand plata catre alte institutii pe locul 2 sau 3 in lista prioritatilor. In al treilea rand, au mai fost asemenea compensatii la bugetul de stat. Primari mai vechi, care au prins asemenea compensatii, au speculat acest lucru si au intarziat platile catre noi de la un an la altul”, a explicat Pavel Horj.
Situatia datoriilor primariilor catre DS Maramures a fost stinsa la finalul anului trecut, din bugetul de stat, si s-a dat liber la noi datorii. „In acest moment UAT si-au diminuat mult datoria fata de DS Maramures. Sunt datorii de vreo 100.000 lei”, admite directorul DS Maramures.
Daca va gandti ca tarifele pentru paza padurilor sunt mari si ca din cauza aceasta primariile cumuleaza datorii fata de ocoalele silvice, va inselati. In Maramures, pretul mediu pentru paza si administrarea padurii ce apartine unei comunitati este de 60 lei pe hectar pe an.
Studiu de caz: Budesti
Budesti este localitatea pe care am introdus-o ca studiu de caz in subiectul administrarii defectuoase a unei paduri comunale. Pe raza comunei exista aproximativ 3.000 de hectare de padure de brad si fag, din care aproape doua treimi, respectiv 1.790 de hectare, e proprietatea comunei. Timp de peste trei ani, administratia locala n-a platit nimic pentru paza si administrarea padurii, desi, conform contractului, ar fi trebuit sa achite 6.700 de lei pe luna, adica aproximativ 1.500 de euro.
Contractul Primariei Budesti cu Ocolul Silvic Mara este de 45 de lei pe hectar pe an, pentru paza si administrarea intregii paduri de aproape 1.800 de hectare trebuind sa achite 18.000 de euro pe an. Pana la sfarsitul anului trecut, cand statul a anuntat ca anuleaza datoriile primariilor facand o compensatie a acestora cu sumele datorate de Romsilva la bugetul de stat, Primaria Budesti acumulase catre Directia Silvica Maramures o datorie totala de 260.000 de lei.
„Plata se efectueaza in functie de taierile care au loc si in functie de materialul lemnos valorificat din padurea comunala. N-ai alta sursa din care sa faci platile„, a motivat primarul Liviu Tamas. Insa de ce n-a platit Budestiul pentru paza si administrarea padurii pe care o detine? Primarul spune ca n-au prea fost taieri, asa ca, din ce sa plateasca? Insa seful silvicilor spune ca lipsa exploatarii masei lemnoase din padurea comunala din Budesti, similara cu punerea primariei in imposibilitatea de a-si achita contractul cu Directia Silvica si de a face profit in folosul comunitatii, a fost decisa chiar de primar si de consilierii locali din mandatul trecut.
„A existat o datorie cumulata in ultimii ani, dar a fost stinsa la sfarsitul anului trecut. S-a ajuns la suma respectiva, pentru ca nu am facut valorificari de masa lemnoasa catre agenti economici, au fost date lemne doar pentru populatie. Ori lemnul la populatie se da cu un anumit pret, iar la agentul economic se da cu pret mult mai mare. In niciun an nu a fost valorificata cantitatea permisa de amenajamentul silvic, care e de vreo 1.000 mc (n.r., mai exact e dubla, 2.000 mc). Daca s-ar valorifica cantitatea respectiva, cu singuranta ca am avea un castig, nu am merge in pierdere. Dar au fost intotdeauna divergente… chiar si in CL au fost discutii sa se dea mai mult la populatie, avand in vedere specificul zonei, ca nu prea multa lume lucreaza, deci e un venit pentru familia si cetateanul de aici”, a recunoscut primarul din Budesti.
Valoarea padurii comunale din Budesti depaseste 4 milioane de euro. Avand de gestionat aceasta avere generatoare de profit in orice firma privata, administratia publica locala a inregistrat datorii. O data stinse, au putut fi generate alte datorii. Doar in primele luni ale acestui an, Primaria Budesti a cumulat datorii catre Directia Silvica de peste 17.000 de lei, incasand in primele cinci luni ale anului 937 de lei, adica 203 euro, in conditiile in care amenajamentul silvic le permite sa exploateze 2.000 de metri cubi.
Daca ar exploata cei 2.000 de metri cubi, cat le permite legea, la un pret mediu de vanzare al lemnului, la finalul anului Budestiul va avea un profit de peste 40.000 de euro si achitarea la zi a contractului cu Ocolul Silvic. Inutil de precizat ca banii ar fi folositi in folosul comunitatii locale, una saracita si fara prespectiva unor locuri de munca.
„Padurea de la Budesti are o posibilitate de recoltare a masei lemnoase de 2.000 de mc masa lemnoasa, din care 1.500 mc produse principale si 500 mc produse secundare. Insa in conditiile in care CL ia o hotarare impotriva prevederilor amenajamentului si spun: „Nu, domnule, nu vindem lemnul la licitatie, tot lemnul sa-l ia locuitorii din comuna”… Atunci, daca ei vor sa ia tot lemnul din comuna, au numai de pierdut. Dupa atatia ani in care au pierdut, acuma sunt hotarati sa scoata lemnul la licitatie, pentru ca asta e o sursa de bani lichizi”, a explicat Pavel Horj, directorul DS Maramures, teorie admisa si de primarul localitatii.
Demonstratie practica a deficitului
In anii trecuti, Primaria Budesti a inregistrat datorii intr-un punct economic ce in alte parti se traduce prin profit sigur si pentru ca lemnul a fost vandut aproape exclusiv localnicilor, persoane fizice, la pretul de 30-100 lei pe metru cub, pret aprobat de Consiliul Local, organism format din localnici alesi in functiile publice tocmai de cei carora le aprobau sa cumpere lemnul la aceste preturi modice.
Un alt motiv al dezastrului administrativ al padurii comunale Budesti consta in faptul ca si atunci cand s-au descoperit vinovatii de taieri ilegale, acestia au fost iertati tocmai de administratorii care se plang ca padurea nu le-a adus niciun profit, numai datorii. In 2010, cand satenii s-au rasculat tot pe teme silvice – in zona a avut loc atunci si un coflict fizic intre localnici si jandarmi, arbitart de prefectul din acea vreme, Sandu Pocol – controlul ITRSV a depistat doi padurari vinovati de taieri ilegale.
Unuia i s-a imputat o paguba de 17.000 de lei, ceiluilalt, Ion Marinca, care era si este si azi, culmea incompatibilitatii!, si consilier local in Budesti, o paguba de 6.000 de lei. Cei doi au fost iertati de consilierii locali si n-au platit.
„Paguba cea mai mare a fost la un padurar. O parte o avut si celalalt padurar, care era consilier local. Padurarul respectiv, dupa acel control, si dupa constatarile facute, decizia OS a fost sa-l ia sa-l duca-n alta parte. La vremea respectiva, padurarii respectivi si-au depus fiecare cerere in CL, pentru ca era o procedura in Codul Silvic ca la o paguba de nu stiu cat proprietarul poate sa il ierte de un anumit procent, iar diferenta trebuia sa fie platita catre OS Mara si banii respectivi intra intr-un cont special, bani care se folosesc pentru regenerare, pentru plantari, pentru asemenea tipuri de lucrari. Bun, problema respectiva s-a incheiat! A fost in 2010, acum suntem in 2013. Si daca ITRSV mi-a spus o paguba, nu insemana ca eu trebuia sa elimin OS Mara si sa… Ce sa fac? N-am ce sa fac decat cu o structura silvica autorizata”, a incercar primarul Liviu Tamas sa explice motivatia iertarii padurarilor.
Seful silvicilor explica insa cum trebuia, conform regulamentului, sa se procedeze in aceste cazuri si in ce conditii putea fi luata aceasta masura.
„Bunurile statului sustrase trebuiesc restituite, sau statul are drept de dezdaunare impotriva celui care a sustras bunul respectiv. Daca ne referim la cazul in speta si s-a furat padure acolo, cel care a furat-o trebuia sa o plateasca. Fiind in gestiunea unui padurar acesta avea obligatia sa-i identifice pe cei care au furat acea padure. Refuz sa cred ca a fost implicat in sustragere insusi padurarul, ca atunci erau chestiuni mai grave. E drept, exista o prevedere in statutul functionarului silvic care stipuleaza ca in zonele predispuse furtului din fondul forestier, dar unde se constata ca personalul silvic isi face datoria, insa pe timp de noapte, sau in sarbatorile legale, au aparut sustrageri carora nu le-a putut descoperi autorul, comitetul director al DS Maramures poate lua hotararea, in baza rapoartelor, a anchetei, ca pentru o anumita suma sa acorde risc normal al serviciului – asa se numeste. Pentru padurile care apartin altor proprietari, DS Maramures este obligata sa se consulte si cu proprietarul, in speta cu Primaria Budesti. Dar demersul aprobarii riscului obligatoriu trebuie sa fie generat de DS Maramures, chiar daca CL s-a pronuntat pro sau contra solicitarii padurarului respectiv”, a explicat Pavel Horj.
Mereu altii sunt vinovati
Unii localnici din Budesti au reclamat faptul ca padurarii nu-si prea fac treaba si ca 11,5 kilometri de drum forestier construit la Rosia si Jireapan cu bani europeni, in 2008-2009, printr-o finantare de 1 milion de euro, este afectat de apele care se scrurg pe drum din cauza faptului ca albiile sunt infundate de cetinile pe care le arunca butinarii, impotriva acestora neluand nimeni masuri.
„Padurarul e cel care trebuie sa gestioneze inclusiv drumul. Daca sunt anumite persoane care nu vor sa se conformeze, pot veni la primarie sa ne spuna ca persoana respectiva a tras lemne, dar n-au facut-o! Deci au fost probleme semnalate si discutii. In toamna trecuta a fost un agent economic care a exploatat acolo, padurarul, la vremea respectiva si-a luat angajamentul ca o sa rezolve aceste probleme, o sa aduca un utilaj si sa poata lua cetina din rau. Datorita acestor elemente sigur ca se ajunge la situatii de acest fel”, e convins primarul din Budesti.
Seful silvicilor maramureseni admite ca padurarul raspunde si de drumurile forestiere, insa spune ca starea deplorabila a acestora e cauzata si de indolenta edilului. „Primarul poate sa-si constituie chiar si un reprezentant de mediu la nivelul primariei. Apoi el are si calitate de agent constatator, asa ca putea foarte simplu, daca a gasit pe cineva vinovat de aceste depozite in albia raului, sa aplice contraventiile prevazute de legea apelor, de codul silvic. Nu trebuie neaparat primarul sa reclame la televiziune. El poate lua masuri, ca de aceea este edilul unei localitati”, crede Pavel Horj.
Ingrijoratoare pentru unii factori din administratia publica locala este si suma incasata in cinci luni de primaria Budesti de pe urma padurii comunale de 18.000 de hectare: echivalentul a 200 de euro. Oamenii se intreaba cum au fost facturati atat de putini bani in conditiile in care in mai toate curtile localnicilor exista lemne si in conditiile in care doar factura pentru paza si administrarea padurii, ce ar trebui achitata din profit, este de 7.500 de euro pe aceeasi perioada de timp.
Primarul sustine ca nu cunoaste suma exacta a incasarilor, insa chiar acum lucreaza la o adresa catre ITRSV in care vrea sa-i invite sa participe la controlul de fond din toamna pentru a depista eventualele nereguli. Si in privinta localnicilor care au lemn, desi de facturat a fost facturat putin, exista o explicatie. „Oamenii aproape fiecare au cate o parcela de fanate, dar acolo, de fapt, au crescut arbori, ori sunt aduse lemne si din acele terenuri. Apoi ne invecinam si cu Baiut si cu Botiza si provenienta lemnelor este si din acea zona”, a explicat primarul Liviu Tamas.
In acest timp, in padurea comunala a Budestiului, chiar la marginea drumului forestier Jireapan stau marturie a „bunei-credinte” cioatele incendiate pentru mascarea furturilor. Piromanii insa sunt necunoscuti, iar hotul neprins e om cinstit.
„Daca este vorba de o cioata noua (aceasta are scoarta lipita de cioata), poate fi vorba despre un delict silvic. Acea cioata trebuie identificata de gestionarul cantonului care trebuie sa verifice daca e vorba de o cioata marcata si incendiata involuntar, sau daca e o cioata veche care a fost descoperita si semnalata la un control anterior, iar prejudiciul a fost recuperat. Cand discutam de 15 cioate arse, discutam de un caz in care OS Mara trebuie sa dispuna un control partial, macar pe suprafata respectiva, sa stabileasca de unde provin cioatele respective si cine se face vinovat de acele taieri”, a mentionat Pavel Horj, directorul Directiei Silvice Maramures.
In Budesti, desi nimeni nu e multumit de cum este administrata padurea, nici primarul, nici multi dintre localnici, iar masa lemnoasa nu se exploateaza, toata lumea are lemne. „Nu sunt multumit nici eu de modul in care a fost si este administrata padurea. Eu am spus-o de foarte multe ori ca mult mai bine m-as descurca daca as avea posibilitatea sa-mi incadrez 3-4 padurari, sa fac paza, iar lucrarile sa le fac pe baza de comanda cu specialitate tehnica… Dar nu-mi permite codul silvic asa ceva”, motiveaza primarul din Budesti.
Pe principiul celui care nu vede padurea din ochii sai, dar vede barna din ochii altuia, primarul din Budesti s-a gandit sa renunte la contractul cu ocolul silvic de stat, dar spune ca n-are alta solutie, desi administratile publice locale din Borsa si Baia Mare sunt doar exemple ca sunt solutii. E drept, la modul in care a inteles pana acum edilul sa gestioneze padurea comunala, pentru cei din Budesti ar fi un dezastru sa se adopte acele solutii.
Sursa: Catalin Vischi