 |
 |
“Apa este esenta vietii” – acest consumat slogan universal a fost titlul conferintei prin care societatea monopolista de apa-canal din Baia Mare, Vital, anunta ca si-a extins expansiunea si monopolul in intreg Maramuresul urban. Insa “esenta vietii” e scumpa, ca si viata e scumpa. De ce? Pentru ca asa decid cei care, atunci cand ii alegem, ne promit ca o sa ne faca viata ieftina. Dar cat de scumpa e apa, de ce, cine si cum ii dicteaza pretul si unde se duc banii pe care-i platesc maramuresenii prestatorilor care le aduc “esenta vietii” la robinet?
In urma cu opt ani, in mai 2004, Vital deservea 84% din populatia Baii Mari, adica toate locuintele racordate la reteaua de apa-canal si peste 1.700 de firme. Pretul unui metru cub de apa tocmai se marise la 0,62 de lei, iar taxa de canal era 0,29 de lei pe metru cub.
In 2006, Vital a cerut un ajutor financiar de la stat pentru a acoperi procentul care-i revenea dintr-un proiect de dezvoltare si modernizare a retelei. Raportul oficial in care s-a analizat cererea a stabilit initial ca “societatea nu este in dificultate” si a recomandat sa procedeze ca orice firma din economia de piata, adica sa apeleze la un imprumut bancar. Nici nu mai conteaza reprosul ca Vital nu venea cu niciun aport din surse proprii la finantarea cheltuielilor neeligibile din proiectul respectiv.
Statul: “In 2012, 2 lei/mc apa e peste pragul de suportabilitate”
Cu toate acestea, pentru ca s-a considerat ca indeplineste un serviciu de utilitate publica, initial, statul a luat in calcul varianta de a gira la BEI un imprumut pentru Vital cu o dobanda la jumatate din cea pe care ar fi obtinut-o firma de la bancile comerciale. Pentru rambursarea acelor bani si a dobanzii, Vital trebuia sa se angajeze ca in trei ani aproape sa dubleze tarifele la apa-canal.
Varianta a fost respinsa de stat, dupa ce a facut o simulare a cresterii tarifelor. Conform simularii, in 2012, un metru cub de apa ar fi costat 2,01 lei, iar tariful de canalizare trebuia facturat cu 1,03 lei, iar din 2013 preturile urmau sa scada. Statul a considerat ca tarifele ar fi fost prea mari, peste gradul de suportabilitate a cetatenilor, asa ca a renuntat sa gireze imprumutul si a acordat firmei Vital un sprijin financiar de aproape 45 de milioane de lei. Ce a nu calculat bine statul a fost gradul de suportabilitate a cetatenilor.
Incepand cu 1 iulie 2012, pretul apei va creste in Baia Mare cu 1,5%, dupa ce in urma cu exact un an, in iulie 2011, consilierii municipali au aprobat o crestere a preturilor cu 35%. Extinzand calcul, din decembrie 2004 si pana in iulie 2012, in opt ani, Vital a crescut pretul apei de la 0,62 de lei la 3,18 lei cu TVA inclus. Comparati aceasta suma cu cei 2,01 lei, cat ar fi trebuit sa coste apa furnizata de Vital in acest an, pret considerat atunci insuportabil de stat. Asadar, suportam mult mai mult decat credeau in urma cu cinci ani oamenii din fruntea statului.
“Altfel trebuie privite lucrurile, domnul meu”
Am intrebat oficiali din sistemul decizional si din conducerea societatii monopoliste Vital cum a crescut pretul apei de cinci ori in opt ani, iar tariful de canal de sase ori, in conditiile in care salariile au crescut doar de 0,6 ori?
„Nu comentez… aceasta este situatia, este pretul pe care il platim pentru asigurarea unor servicii de calitate. Sunt cresteri care au avut loc in toata tara, determinate de includerea in pretul la apa si tariful la canalizare a investitiilor. Schimbandu-se filozofia de alocare a banilor pentru investitii, preturile s-au marit mai mult decat prevedea la un moment dat legislatia, care nu includea cota de dezvoltare. Eu cred ca ar trebui privite lucrurile, domnul meu: Cat plateste pe o factura o persoana? In general, consumul se regleaza la 3-3,2 mc/persoana/luna. De aceea, fata de anii anteriori, saltul in ceea ce priveste valoarea facturii, nu pretul la apa, nu este foarte, foarte mare”, e convins Radu Micle, director juridic Vital Baia Mare.
„Nu stiam ca pretul la apa a crescut chiar atat de mult. Cand spuneti sumele cu care s-a facut majorarea la apa, ele par foarte mari: 500%! Sincer, spun ca trebuie mai multa atentie asupra operatorului. Dumnealor vin si argumenteaza pretul si fac niste calcule, eu zic ca trebuie sa fie reale… Noi, Consiliul Local, ar trebui sa discutam pe indelete aceste probleme… logic, asa ar trebui! Cred ca in urmatorul mandat, cine va fi primarul, fiind vorba de banii baimarenilor, poate sta la masa si vedea cum putem sa limitam pretul, numai ca sunt niste coeficienti de crestere a pretului, stabiliti la vremea la care au inceput imprumuturile…”, a mentionat Stefan Pop, consilier municipal de opt ani, timp in care pretul apei s-a majorat cu 500%.
Alt consilier municipal, juristul Calin Bota, incearca sa gaseasca o motivatie logica al unui fapt ilogic, atat timp cat s-a petrecut doar in Baia Mare.
„Aceasta crestere de tarife pare una foarte mare. Insa pentru a putea face o analiza corecta asupra acestui coeficient de corectie a tarifelor, ar trebui s-o analizam comparativ cu indicele preturilor de consum pentru produse si servicii similare. Daca luam de pilda combustibilul, intr-un orizont de timp la fel de mare, s-ar putea sa gasim un indice de crestere poate nu de 500%, dar undeva la 250% cu certitudine”, a opinat Bota.
Demontarea argumentelor comparative
Desigur, cresterea pretului la apa furnizata de Vital cu peste 500% in ultimii opt ani s-a facut legal – cei mai multi s-au convins in folosul cui se dau legile-n Romania -, cu girul Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice si apoi cu votul Consiliului Local Baia Mare, pana de curand unic actionar al firmei Vital, acum actionar majoritar, cu 87%.
Pentru ca oamenii pe care i-am ales sa ne reprezinte interesele in administratia publica locala, consilierii, ne-au sugerat sa comparam cresterea pretului la apa cu alte preturi, am facut-o. In ultimii opt ani, apa furnizata de Vital a crescut de 15 ori mai mult decat indicele general de crestere a preturilor si de opt ori mai mult decat indicele de crestere a salariilor.
De asemenea, cresterea tarifului cu 500% s-a facut in conditiile in care pretul de productie in acest sector a crescut doar cu 70%. Cat despre comparatia cu combustibilii, nu tine, acestia nu reprezinta niciun monopol impus si nici nu ofera un serviciu vital, de utilitate publica.
Cum se folosesc banii din marirea tarifelor?
Consilierul municipal Stefan Pop spune ca banii proveniti din majorarile succesive de tarife la apa si canal “sunt pusi intr-un cont al Vital, de unde se acopera unele datorii generate de cele doua proiecte mari ale societatii”, fapt confirmat de reprezentantul firmei.
„Toti banii care rezulta din ajustarea preturilor si tarifelor sunt pentru investitii. Ei se depun intr-un cont special, deschis la o banca comerciala, din care, impreuna cu alte sume cu aceasta destinatie speciala se vor restitui imprumuturile contactate pentru asigurarea cofinantarii la proiectele de investitie”, a explicat Radu Micle, director juridic al societatii Vital.
Alt consilier municipal, Calin Bota, a incercat sa explice de ce rambursarea creditelor se face exclusiv din cresterea tarifelor la apa si canal, adica din banii nostri, desi nu suntem actionari la firma Vital.
“Accesarea unui imprumut implica comisioane si dobanzi bancare, care trebuie acoperite din sumele pe care societatea le incaseaza. Si aceasta ultima majorare, de 1,5%, este facuta pentru a acoperi costurile legate de implementarea proiectului de extindere a retelei de canalizare, care pentru Baia Mare inseamna investitii de aproape 55 de milioane de euro”, a precizat Bota.
Cum s-a format monopolul apei?
Cum s-a format acest monopol al apei, legalizat de stat si despre care ni se spune ca a fost impus de UE? In urma cu peste 100 de ani, in Baia Mare a inceput istoria distributiei apei, din trei izvoare captate de la o distanta de 18 kilometri de oras, din muntii Gutai, iar la sfarsitul anilor ’60, cand doar un baimarean din 21 avea apa curenta in casa, comunistii au infiintat prima intreprindere de gestionare a acestui serviciu.
In 1989, la caderea regimului comunist, in Baia Mare erau 270 de kilometri de conducte pentru apa potabila, care apartineau si atunci si acum municipiului. In 1997, Consiliul Local Baia Mare a creat o firma, Vital, si i-a incredintat direct, fara licitatie, dreptul de gestionare a serviciilor de apa-canal.
Vital cumpara apa de la Serviciul de Gospodarire a Apelor Romane Baia Mare, din lacul de acumulare Stramtori-Firiza, conducta de la Brazi (Runcu-Valea Neagra) si lacul tampon Berdu. Apa din baraj ajunge la Uzina de Apa fara costuri, prin gravitatie. Apoi, Vital o trateaza la parametri impusi de legislatie si o revinde populatiei ca apa potabila.
“Luam imprumut bancar, crestem tarifele si-l platim”
Intr-o varianta simplificata a explicatiilor date de consilierii locali si de reprezentantul conducerii societatii, la pretul de cost al apei si la tariful de canalizare se adauga si sume cu care se achita parte din imprumuturile luate pentru extinderea si modernizarea retelei. De aceea costa apa mai mult decat ar trebui.
Oficial, ni se spune ca aceasta este o chestiune impusa de UE, cea care ofera finantari nerambursabile de 75-90%, restul banilor necesari implementarii proiectelor urmand sa fie completat din imprumuturi bancare luate de Vital, datorii care, impreuna cu dobanzile, trebuie rambursate in 25 de ani din banii consumatorilor. Adica ai nostri. Totusi, unii ii plang de mila Vitalului.
„Cand Vital a devenit operator regional, a preluat totul, si pierderi, si investitii. In mediul rural sunt sigur ca Vitalul are pierderi pe care nu pot sa le recupereze – la un moment dat, erau niste sume enorme restante la unitatile de peste deal”, a explicat consilierul Stefan Pop.
Reprezentantul Vital sustine ca aceste “scheme de finantare se utilizeaza la nivelul tuturor operatorilor din Romania si au fost impuse de UE”. “Prin programul ISPA, Baia Mare a beneficiat de un grant de 75% din valoarea contractului de 47 de milioane de euro. Banii au fost investiti in modernizarea Uzinei de apa, a statiei de epurare si a aproximativ 46 km de retea de apa si canalizare. Restul sumei din proiect a trebuit asigurata dintr-un imprumut luat de Vital, care trebuie acoperit din preturi si din tarife”, a explicat Micle.
Optimistii care cred ca modernizarea retelei duce la scaderea tarifelor vor fi dezamagiti sa afle ca acestea vor creste. “Urmeaza un alt proiect, de 122 de milioane de euro, pentru tot judetul, in care componenta de grant este de 89%. Restul banilor vor fi acoperiti de comunitatile locale (1,82%), iar 9-9,5% va fi acoperit dintr-un alt imprumut pe care Vital il ia pentru a asigura coparticiparea la finantare. Restituirea acestui imprumut bancar se va face tot din preturi si din tarife”, a confirmat Micle.
Consilierii municipali stiu ca extinderea monopolului Vital in Maramures se repercuteaza negativ asupra celor pe care-i reprezinta.
„Sigur, baimarenii sunt defavorizati de aceasta situatie, sub aspect financiar. Dar trebuie sa privim lucrurile cu optimism. Ca si pret suntem in a doua jumatate a clasamentului national, deci nu avem printre cele mai mari preturi din tara”, a mentionat consilierul baimarean Calin Bota.
Cum se demonteza o legenda
In timp ce unii se multumesc cu argumente comparative – “nu avem cea mai scumpa apa din tara” -, altii strang din dinti la plata facturii. In fond, chiar daca am avea cea mai scumpa apa din tara, ce pot sa faca? Sa plateasca sau sa-si faca fantana-n apartament, pentru ca societatea Vital este una de tip monopol – adica, alta varianta nu-i!
Pentru ca explicatia „n-avem cea mai scumpa apa din tara” a devenit legendara, am analizat preturile tuturor municipiilor din Romania. Intr-adevar, Baia Mare are inca un pret mai scazut decat in multe orase, dar si mai mare decat in Turda, Slatina, Targu Jiu, Alba Iulia. Orase mici, veti spune, dar ce spuneti de Sibiu, Timisoara, Cluj-Napoca? In toate aceste orase, pretul la apa e mai mic decat in Baia Mare.
In plus, ritmul de crestere al preturilor din ultimii opt ani nu a fost atins in niciun alt oras! Am simulat o comparatie, pentru exemplificare. In perioada 2004-2012, in Ploiesti, atat metru cub de apa, cat si tariful de canalizare a crescut cu 250%. In Baia Mare, cresterea a fost de doua ori mai mare: 500% la apa, 600% la canal – asta pentru respectarea adevarului istoric.
Preturile vor continua sa cresca
Ce este ingrijorator in privinta apetentei pentru cresterea tarifelor in Maramures e ca fenomenul va continua, pentru ca tocmai a inceput un alt proiect, cu o finantare de doua ori mai mare decat precedentul: 122 de milioane de euro.
„Este un proiect extrem de indraznet, care-si propune sa asigure pana la aproape 100% cu servicii de apa si canalizare in localitatile beneficiare. Sunt opt localitati. In Baia Mare, vor fi extinse retelele de apa si canalizare, se va construi o treapta noua la statia de epurare, urmand sa se respecte si cerintele de inlaturare a nitritilor si fosfatilor din apa rezultata in urma procesului de epurare”, a explicat reprezentantul Vital.
Daca luam in calcul faptul ca doar 55% din locuintele din judet au apa potabila si doar 43% au canalizare, poate ne revizuim gradul de suportabilitate pe care credeam ca Vital l-a impins la extrema si mai suportam niste scumpiri, doar imprumutul trebuie rambursat. Cu atat mai mult cu cat, desi Vital nu a procedat la nicio reducere de tarif in toata istoria firmei, suntem incurajati sa… gandim pozitiv.
„La un moment dat, daca si celelalte unitati administrative reusesc sa acopere cheltuielile si sa plateasca catre operator, atunci cresterea nu va mai fi exploziva, ca dauneaza… La cei cu venituri mici si un leu conteaza”, e de parare consilierul baimarean Stefan Pop.
Vital admite ca nu a procedat niciodata la vreo scadere a tarifelor si ca asta e posibil doar daca vor decide “majoritarii”, adica… cei carora le solicita mereu majorari si care aproba: consilierii baimareni.
„Nicaieri in tara nu au avut loc scaderi ale preturilor la apa, nu facem noi o exceptie. Pentru ca, in general, toata viata s-a scumpit. A fost inflatie, toate preturile materiilor prime, serviciilor au crescut (n.r., vedeti mai sus procentele, mult mai mici decat cele de crestere a tarifelor), nu puteam sa facem noi exceptie si sa iesim din decorul acestor scumpiri permanente. Atata timp cat autoritatile locale, reprezentante ale populatiei, vor considera de cuviinta, vor putea sa apara si reduceri ale preturilor si tarifelor”, a mentionat Radu Micle, de parca inflatia a lovit doar Vital, nu si veniturile oamenilor.
Pierderi pe retea, taxe suplimentare si despagubiri
Baimarenii, care au cea mai indelungata experienta in relatia de tip monopol legalizat cu Vital, au exprimat mai multe nemultumiri pe care am incercat sa le elucidam. Una din ele se refera la acea taxa de dezvoltare.
„Era o taxa, pana acum doi ani, instituita de CL, o taxa de dezvoltare, care era o formula prin care se colectau bani suplimentari pentru investitii. Taxa aceea… s-a renuntat la ea si acum cota de dezvoltare, respectiv banii necesari pentru investitii, sunt cuprinsi exclusiv in tarife”, a precizat reprezentantul Vital.
Alta dilema este daca nu cumva pretul la apa este atat de mare din cauza umflarii facturilor si cu pierderile de pe reteaua Vital, insa operatorul de apa-canal sustine ca acestea sunt suportate de firma. Pentru prima oara insa, se recunoaste public procentul de pierdere a apei transportata prin reteaua de conducte din Baia Mare: o treime din cantitatea totala.
„Pierderile in retea le suporta operatorul si incercam sa le diminuam. In Romania nivelul mediu al pierderilor este 45-47%, in Baia Mare este undeva la 28-32%”, a spus Micle.
O taxa indelung contestata, in special anul trecut, cand trei luni n-a plouat deloc si baimarenii au platit-o, este asa-numita “taxa pe apa de ploaie”, sau “taxa pe seceta”. Am aflat ca nu-i un lucru simplu sa calculezi cuantumul acestei taxe si am obtinut din partea oficialului Vital recunoasterea ca media pluviometrica anuala luata in calcul, care dateaza din perioada 1961-2000, este depasita si ca trebuie actualizata, in conditiile schimbarii climatice din Maramuresul ultimului deceniu. Insa banii deja i-am platit.
„E un algoritm care repartizeaza in mod egal pe cele 12 luni ale anului cantitatea de apa pluviala colectata, transportata si deversata in statia de epurare. Sunt luni in care cantitatea de apa depaseste net cantitatea de apa facturata, in alte luni regimul pluviometric este deficitar si atunci este cu mult sub cantitatea de apa facturata. In acest algoritm intra in calcul cantitatea de apa specifica zonei, coeficientul de restituire de pe anumite tipuri de suprafete (tabla, tigla, zone verzi, asfalt, beton) si suprafata utilizatorului. Avem date de la autoritatea de meteorologie de la Cluj, e adevarat sunt date un pic mai vechi, o sa le refacem, care au indicat in jur de 600-800 de litri pe metru patrat pe an. Se calculeaza pe baza unor medii multianuale. Anul trecut a fost deficitar, dar a fost anul anterior, 2010, un an mai ploios”, a explicat Micle.
In fine, ultima chestiune controversata, nefacuta publica, se refera la sumele platite de Vital ca despagubire cetatenilor afectati de defectiunile aparute tocmai la lucrarile de modernizare, platite si din banii oamenilor. Nu am aflat o suma nici de la reprezentantul conducerii societatii de apa-canal, nici de la consilierii locali, insa am fost linistiti ca e vorba de despagubiri “modice”, de cateva zeci de milioane de lei vechi pentru fiecare despagubit, si ca banii respectivi vor fi recuperati de Vital de cei care au gresit, fie ca sunt firme executante a respectivelor lucrari, fie ca sunt proprii angajati.
„Da, am platit despagubiri pentru prejudicii aduse unor utilizatori prin inundarea unor retele de canalizare sau a unor defectiuni. Au fost acordate prin decizia conducerii executive, pentru ca n-au fost sumele foarte mari. Aceste sume se recupereaza prin actiuni in regres de la cei considerati responsabili pentru daune”, a mai mentionat reprezentantul Vital despre o problema pe care nici macar consilierii municipali nu o cunosc.
Cat costa apa pe care Vital o vinde cu 3,18 lei/mc
V-ati intrebat vreodata cati bani investeste Vital pentru a va aduce la robinet un metru cub de apa pe care vi-l va factura din luna iulie cu 3,18 lei? Noi am facut-o, dar n-am primit un raspuns clar, nici de la consilierii municipali (actionarul majoritar al firmei), nici de la conducerea societatii. Am aflat doar ca, in fiecare an, Vital plateste la Apele Romane 200.000 de lei, apoi apa de baza, din baraj, este transformata in apa potabila.
La costurile de productie a apei si tarifului de canal se adauga sumele necesare rambursarii imprumuturilor luate pentru modernizarea retelelor si se ajunge la suma totala pentru un metru cub de apa si un metru cub canalizare-epurare, care acum este de 3,82 lei + TVA, iar abonatilor li se factureaza 3,88 lei + TVA.
Insa care este costul de productie al apei? Ni s-a spus ca nu e interesant, pentru ca daca n-am adauga si procentul de rambursare al imprumuturilor, reteaua n-ar fi putut fi modernizata, iar calitatea serviciilor n-ar mai fi fost aceeasi de acum.
Conform reprezentantului societatii Vital, acum s-ar obtine un profit de 6 bani pe un metru cub de apa potabila si metru cub de canalizare-epurare, profit de bun-simt. Conform documentelor financiare, in cinci ani, intre 2005 si 2009, Vital a avut un profit total de aproape 15,7 milioane lei, adica peste 3,7 milioane euro, iar 2010 ni s-a spus ca a fost un profit mai mic, din pricina costurilor de preluare a servicilor de apa-canal din alte opt orase din Maramures. Cat de mic? Am aflat oficial: 300.000 de euro.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
