Dezvaluiri socante privind dedesubtul unei afaceri estimate in Maramures la 5,5 milioane de euro pe an si modul in care poti sa castigi 900.000 de euro dintr-un contract de inchierere cu incredintare directa.
Pana in urma cu patru ani, problema crescatorilor de oi din Maramures consta in lipsa de sustinere din partea statului a acestei ramuri a zootehniei. Din 2007, insa, marea presiune s-a mutat pe dobandirea pasunilor din proprietatea unitatilor administrative locale. Cei exclusi de la impartirea „pasunilor de aur” spun ca au pierdut unicul lor mod de supravietuire din cauza celor pe care i-au ales in administratiile locale, care au dat pasunile pe bani sau interese, condamnandu-i la disparitie.
Cei acuzati, desi unii recunosc ca repartitiile au fost facute „pe omenie” si nu pe lege, spun ca subventiile europene le-au luat oamenilor mintile. Pentru a afla adevarul, am pornit pe urma unei afaceri cifrate in Maramures la 5,5 milioane de euro pe an. Bani nerambursabili, primiti aparent pentru nimic, din cer. Din cerul Uniunii Europene.
De ce nu mai ajung pasunile
In perioada medievala, nobilii maramureseni care aveau in proprietate mii de oi luau pasunile montane in arenda. In secolul al XVII-lea, taxa pe varat era de 10 florini pentru „o turma de oi mai mare”, adica echivalentul unui berbec si a 50 de oi. Acum, pe o pasune comunala, care are intre 100 si 300 de hectare, se platesc circa 1.000 de lei, insa cei lasati pe dinafara de autoritatile locale sunt nevoiti sa plateasca sume de zece ori mai mari pentru a inchiria pasuni private.
De ce nu mai ajung pasunile Maramuresului, in conditiile in care in judet sunt inregistrate suprafete de pasunat care insumeaza 120.000 de hectare. Bizar, cei mai multi spun ca vina apartine… unei facilitati. Incepand din anul 2007, pasunile din Romania au devenit valoroase nu doar prin prisma faptului ca asigurau hrana animalelor, ci si pentru ca omul care o exploata primea o suma de bani.
In fiecare an suma era tot mai mare, iar incepand din 2010 fiecare an de exploatare a unei pasuni montane aduce un venit de aproximativ 300 de euro pe hectar. Anual, in Maramures se subventiile pentru pasuni totalizeaza 22 de milioane de lei, adica peste 5 milioane de euro.
„Suma pentru pasuni se situeaza la aproximativ 300 de euro pe hectar, in functie de suprafata detinuta – la zona montana defavorizata suma era degresiva, pana la 50 de hectare e 50 de euro pe hectar, intre 50 si 100 era o suma mai mica si tot asa pana la minimum de 35 de euro pe hectar, insa, la noi, media cuantumului incasat pe hectar pentru pasuni ajunge undeva la 300 de euro. Este o suma considerabila, insa la un crescator de oi care chiar foloseste pasunea si care are o turma de 300-400 de oi nu-i o suma asa mare, pentru ca trebuie sa le asigure furajarea animalelor si pe timpul iernii si chiar asta este scopul: terenurile sa fie date celor care cresc si animale. Principiul e bun, se poate pune in practica daca se vrea si daca exista vointa necesara”, a explicat Florin Urs, director APIA Maramures.
Zonele cu „iarba fierbinte” din Maramures
Numai ca multi dintre crescatorii de animale au fost exclusi de la „dreptul de pasunat”. Incepand de anul trecut, cand subventiile au crescut considerabil, tensiunile dintre administratiile locale si crescatorii de oi s-au inmultit.
In Giulesti, primarul Petru Codrea a fost acuzat de localnici ca ar fi facut repartizarea pasunilor comunale preferential, fapt confirmat ulterior chiar de prefectul Sandu Pocol, care a considerat ca oameni indreptatiti de lege sa primesca drept de pasunat in suprafetele detinute de primaria locala nu au primit deloc sau li s-a diminuat nejustificat suprafata contractata pentru a fi data altora.
In Ocna Sugatag, oamenii au amenintat ca-si duc oile in Primarie pentru ca administratorii comunei vroiau sa cedeze 200 de hectare din pasunea comunala unui investitor care vroia sa faca un teren de golf. Scandal a fost si in Satu Nou de Sus, crescatorii de oi reclamand ca primarul din Baia Sprie a concesionat o treime din suprafata de pasunat, desi aceasta este intr-un litigiu inca nesolutionat, unei firme olandeze care vroia sa faca acolo o fabrica.
Istoricul revoltelor mai cuprinde Desesti, Sindresti, la pasunea Tinoasa, Recea sau Calinesti. Pentru a detensiona conflictele cu ciobanii, unii primari au concesionat pasunile la licitatie, cei din Repedea si Poienile de sub Munte au concesionat 19 pasuni din muntii Ivanul si Farcaului, iar cei din Sisesti au licitat concesionarea a 115 hectare din pasunea comunala, insa altii au inchis ochii si au facut scut in fata nemultumirii celor lasati sa-si caute singuri locuri pasunat private.
„Pai locuri unde au fost probleme in Maramures au fost: Giulesti, Desesti… in general, in Maramuresul istoric au fost nemultumiri in legatura cu repartizarea pasunilor. Fara sa imput cuiva ceva va spun ca toate problemele apar de la repartizarea pasunilor. Adica hotararea dupa care se stabilesc in consiliul local criteriile dupa care se atribuie, desi acestea sunt clare si ar trebui aduse la cunostinta tuturor: numarul de vite sau ovine pe care le detin oamenii si conditiile legate de intretinerea pasunii. Daca aceste conditii s-ar respecta nu ar exista probleme. Insa asa, unii primesc mai mult, iar altii primesc mai putin sau deloc”, a mai precizat Florin Urs, directorul APIA Maramures.
Miza conflictelor si ilegalitatilor
Seful Centrului Judetean al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, institutie care deruleaza subventiile pe pasunile din Maramures, recunoaste ca principalul motiv al conflictelor si reclamatiilor care nu mai contenesc sunt… banii. „Banii sunt un motiv a bataii pentru pasuni. La o pasune montana de zece hectare se primesc in jur de 3.000 de euro, o suma buna, nu?”, spune Florin Urs.
Calcul corect, dar incomplet. O pasune comunala are intre 50 si 300 de hectare. Vasile Hojda, gazda de stana in Moisei, confirma dimensiunile unei pasuni montane: „O pasune are intre 100 si 300 de hectare de teren gol alpin. Ai nosti munti, din comuna Moisei, asa oscileaza, intre 100 si 300 de hectare”.
Chiar si primarii din zonele de conflict incearca sa bagatelizeze situatia, motivand ca li s-a redus suprafata de pasunat, ca au crescut efectivele de ovine si ca nu pot sa-i multumeasca pe toti, ignorand sa dezvaluie un calcul simplu: la o pasune de 100 de hectare cel care detine contractul de inchiriere obtine anual 30.000 de euro, iar la o pasune mai mare, de 300 de hectare, castiga 90.000 de euro pe an. Unele contracte sunt semnate pe 10 ani si aduc semnatarului contractului 900.000 de euro.
Atribuirea contractelor de inchiriat
Banii sunt obtinuti legal, atribuirea contractelor este insa discutabila. Seful APIA Maramures a recunoscut ca exista norme stricte care reglementeaza cata pasune i se poate atribui unui crescator de animale si spune ca acesta e cuiul lui Pepelea: in multe locuri normele nu au fost respectate, iar pasunile au fost atribuite de consiliile locale pe alte principii.
Intr-o incursiune prin legislatie am descoperit un fapt halucinant: legea e proasta si, in conditiile in care zootehnia este in regres, iar Romania a devenit un importator de animale si carne, statul se straduieste sa nu-l protejeze pe cel care are animale. Initial, pana in anul 2009, acordarea pasunilor se facea dupa urmatorul principiu: se inchiria celui care avea cele mai putine animale.
Specialistii spun ca era „o cerinta de management pe agromediu” conform careia nu trebuia sa fie multe animale pe hectar pentru a nu realiza suprapasunat si a se distruge astfel pasunile. Intentia era, in aparenta, laudabila, numai ca numarul de animale stabilit pe hectarul de pasune era mult mai mic decat normele de suportabilitate.
Rezultatul legii a fost scaderea dramatica a numarului de ovine. Apoi legea s-a modificat, se spune ca pentru a-i stimula pe cei care detin un numar mai mare de animale, insa nici acum nu trebuie sa ai prea multe animale pentru a primi o pasune de 300 de hectare, a carei inchiriere iti aduce aproape un milion de euro in 10 ani.
„Ca un raspuns la dorinta fermierilor de a obtine pajisti permanente, fiind mai multi si aparand anumite probleme, chiar conflicte intre ei, printr-o reglementare nationala, Ordin al ministrului Agriculturii, inainte de a acorda pasunile prin hotarare de consiliu si apoi prin contract, solicitantii trebuiau sa faca dovada ca detin un numar de animale incat pot sa utilizeze suprafata cu minimum 0,3 unitati vita mare pe hectar, mai precis daca ai trei animale poti obtine de la primarie 10 hectare”, a explicat directorul APIA Maramures.Conform noii legi, cu 30 de vaci poti sa inchiriezi o pasune comunala de 300 de hectare.
Studiu de caz: Moisei
In Moisei au fost probleme cu pasunile inca din secolul al XVII-lea cand crescatorii de animale, desi aveau suficiente pasuni, isi duceau turmele in timpul verii pe muntii bistritenilor, pentru ca pasunile lor erau nesigure fiind atacati si furati de cete din Moldova si Polonia.
Astazi, pe ciobanii din Moisei nu-i mai ataca nimeni, cu o singura exceptie pe care o dezvaluim in curand, dar pasunile nu mai ajung. Primarul comunei spune ca s-a pierdut multa pasune, sute de hectare din muntii Batrana si Buhaescu, in dauna bistritenilor din Telciu si Romuli, si ca reducandu-se suprafata e normal sa existe nemultumiti.
„De cand se dau bani de la APIA toata lumea e interesata sa-si creasca efectivele de animale si de la 3.000 de oi cate au fost acum patru-cinci ani s-a ajuns la 6.000 si bineinteles ca nu se poate asigura”, a declarat primarul din Moisei, Toader Stetcu.
Conform administratiei locale din Moisei in zona mai exista doar 500 hectare de pasune montana, ciobanii au insa o alta unitate de masura si, mai mult, spun ca pasunea a fost impartita in secret, pe interese.
„Consiliul local are la ora actuala opt munti… Vreo 1.700 de hectare de pasune. Iar din 6.500 de oi cate ar fi pe comuna Moisei o asigurat pasune, gol alpin, la 3.000-3.500 de oi, iar la jumatate, nu o asigurat. In acele suprafete i-o bagat pe neamurile primarului, a vicelui, consilier, vecini, prieteni… Pe restul ne-o lasat pe dinafara. Eu am 130 de oi si opt vite, ale mele, iar in stana formata anul asta am 400 de oi si 40 de vite. Aici, in Lunca de Jos, Valea Parsii, suntem doua stane cu 700 de oi si nu avem unde pleca cu ele la munte. Daca ramaneam aici, in hotar, pasunam in timpul verii si nu avem ce mai cosi, iar la iarna nu avem cu ce hrani oile”, spune Vasile Hojda, gazda de stana in Moisei.
O alta gazda de stana din Moisei, Toader Ivascu, spune ca au fost cu toii la Primarie, dar au fost scosi afara si li s-a spus ca „nu mai sunt munti de dat”. „La Primarie, primarul si vicele baga banii in buzunar si noi ne uitam lung la ei si cand merem sa ne deie munte, ne scoate afara ori pleaca si ne lasa cu ochii-n soare”, reclama omul.
Stramba impartire: „Si-au impartit pasunile intre ei!”
Lasati de izbeliste de autoritatile locale, ciobanii din Moisei isi acuza alesii ca au impartit pasunea asa cum au vrut, fara sa le pese de toti crescatorii de animale. „Cand s-o facut acuma cinci ani subventii pa muntii astia, pa noi nu ne-o anuntat. Le-o dat muntii la astia cati is, cinci-sase gazde, le-o facut contract pa cinci-sase ani si pe restul, gata… Noi n-am mai avut dreptul”, spune Ion Ivascu, alta gazda de stana din Moisei.
Vasile Hojda spune ca nu au fost anuntati „ca se impart pasunile” si chiar cand au facut cereri in scris nu le-a raspuns nimeni. „Nu ne-o anuntat. Si anul asta am depus cerere, dar nu mi-o dat niciun fel de raspuns, nici ca-mi da, nici ca nu-mi da. Primarul cand te duci sa-l intrebi da din umeri si zice ca Consiliu local”, spune ciobanul din Moisei.
In Moisei, incepand din 2009, de cat s-au dublat subventiile, o concidenta a facut ca pasunea montana sa fie inchiriata prin incredintare directa. Ciobanii n-au mai fost chemati la primarie, ca-n fiecare alt an. L-am intrebat pe primarul comunei pe ce baza au inchiriat pasunea montana a Moiseiului unor consilieri locali, rude a celor din conducerea Primariei sau unor persoane influente din zona – respectiv, padurarului Nicolae Tomoioaga (care este fratelui viceprimarului), consilierului local Toader Hojda Hatere (care este si director la Combinatul din Viseu de Sus), Grigore Tomoioaga (inspector silvic, care are doar 40-50 de capre americane, spun oamenii, pe care le tine jos, pe Hotar, iar muntele il pastreaza doar pentru subventii), Ion Coman a Nutului (caruia i-a fost atribuit direct contractul de inchiriere a pasunii de pe muntele Hulpea) sau Vasile Smarandau (care a primit drept de pasunat pe Muncelus).
Toader Stetcu, primarul din Moisei, spune „foarte sincer” ca el n-are „pe nimeni, niciun neam si nicio…”. „Nu stiu, n-am favorizat pe nimeni. Dar am dat celor care au avut grija de pasuni au construit saivane. Fratele vicelui primar ii cel mai bun gospodar din… daca mergem pe munte sa vedeti ce aranjamente au facut, ingrijeste muntele. Directorul de la… consilierul, are gospodaria lui proprie si are o suprafata de poate 20 de hectare cumparate pentru pasune, deci acolo isi pastreaza oile, ar fi pacat sa nu-i dam. Pasunile s-au dat prin hotararea Consiliului local, fara… S-a tinut cont de cei care au amenjat si au intretinut pasunile pa munte inainte, s-au facut saivane, au ingrijit, au defrisat, si-au facut drumuri si la aceia s-a dat cu prioritate. Hotararea Consiliului local”, motiveaza primarul Stetcu.
Prelungirea contractelor
Peste faptul ca a inchiriat pasunea montana pe ceea ce ciobanii numesc „aranjamente intre ei”, Consiliul local Moisei le-a si prelungit contractele chiriasilor apropiati, insa primarul motiveaza ca aceasta „a fost o cerinta a APIA”. De ce nu au facut nici macar atunci o licitatie pentru concesionarea pasunilor, nu ne-a spus nimeni din Primaria Moisei.
„Dupa ce am facut contractele de inchiriere, la un an de zile, a venit o adresa de la APIA Baia Mare sa prelungim contractele existente pe o perioada de cel putin zece ani, pentru ca asa era conditionat, sa aiba o perioada mai lunga. Am prelungit contractele si bineinteles ca nu am putut sa asiguram la toata lumea pasunatul”, spune primarul din Moisei. Oamenii vorbesc despre schimbarea strategiei drepte de impartire a pasunii comunale montane in momentul in care aceasta a devenit purtatoare de subventii europene.
Vasile Hojda spune ca in trecut aceasta se impartea „drept”. „Inainte de a veni primarul actual, se facea o sedinta a Consiliului local unde invita toti sefii de stana din comuna Moisei si erau de doua ori mai multi ca si acum, vreo 25. Fiecare spunea cate animale are si unde ar vrea sa vareze si apoi se imparteau muntii in felul urmator: jumatate mergeau in munti mai rai, mai slabi, si jumatate in munti mai buni. Anu’ viitor se facea rotatia, cei ce-o fost in munti buni in munti rai si cei ce-o fost in munti rai in munti buni. Cam asa s-o aplicat, da’ o bagat pa tata lumea. Adica pa aceste suprafete ce exista la ora actuala la Moisei se bagau de doua ori mai multe stane, iar de cand o intrat domnu’ primar Stetcu, el automat si-o bagat neamurile si prietenii. Adica n-o mai bagat intr-o suprafata de 200-300 de hectare doua-trei stani, o bagat numa’ o stana”, spune Hojda.
Seful APIA Maramures spune ca impartirea pasunilor trebuia facuta „proportional cu numarul de animale”. „Consiliul local, in baza cererilor de solicitare, trebuiau sa le analizeze proportional cu numarul de animale pe care agricultorii faceau dovada ca le detin si pentru care solicitau pasune. Atunci se diminuau si problemele si divergentele”, a declarat Florin Urs.
Dupa ce „raul a fost facut”
Dupa ce nedreptatea a fost facuta, ciobanii ignorati de autoritatile locale au mers la primarie sa ceara, insa n-au primit decat promisiuni.
Ileana Ivascu, localnica din Moisei, spune ca s-a dus la primarie pentru a cere o solutie pentru ca turmele familiei sale sa aiba unde pasuna. „Am zis la primar ca nu avem unde sa ne pastem oile, ca lumea le scoate de pe hotar, nu ne lasa. Fiul meu are 120 de oi, 10 vaci, buhai (tauri), vitei, iede, is multe… Ginerele meu are 40 de oi si 20 de miele, doua vaci s-un buhai care suntem in gospodarie. Zice primarul: D-apoi voi tat ati varat la Moldova. I-am zis ca nu sa mai da nici acolo si ca n-avem bani, ca nu suntem salariati, n-avem functie, nu suntem padurari. O zis ca a suna la muntele Gorghiatu, dar cand am sunat la secretar o zis ca nu sa mai poate, ca nu stiu ce… Si cu atata am ramas ca nu se poate si nu-i pentru noi muntele”, a spus Ileana Ivascu.
Femeia spune ca a cerut administratiei locale chiar si doar o parte din pasune. „Am zis sa ne bage pe-o margine, ca nu ne trebuie banii lor (n.r., subventia), dar o zis ca nu sa poate inca doi ani. Doi ani mai merg aceia (n.r., celor care li s-a inchiriat pasunea), noi nu putem sa mergem acolo. Pana acuma o intrat cate doua-tri stani s-amu ii cate una…”, a explicat Ileana Ivascu.
Pentru a respecta adevarul istoric, in timpul documentarii noastre, ciobanilor lasati pe dianfara li s-a oferit varianta sa pasuneze in muntii care apartin de comunele bistritene Romuli si Telciu. Oamenii au fost acolo insa spun ca primarul din Moisei, care a facut in ceasul al doisprezecele diligentele necesare la similarii bistriteni, nu a crescut o oaie in viata lui si n-a stiut ca pasunea era libera pentru ca avea iarba rara si arsa.
Pasuni inchiriate „pentru pasari si capre americane”
Ciobanii din Moisei mai spun ca printre cei numiti de primar „harnici gospodari”, principiu pentru care le-a si fost inchiriata pasune montana, sunt cativa care… nici macar n-au animale. „Printre cei care au primit pasune de la Consiliu local sunt care nu are animale deloc, in afara de pasari. Uite, lui Coman Simion! El nu detine animale deloc. Si altii si altii sunt in pozitia lui”, spune Vasile Hojda, gazda de stana in Moisei.
Seful APIA Maramures spune ca speculantii sunt descoperiti si sanctionati, mai devreme sau mai tarziu. „Daca inchiriaza pasuni in diverse forme care nu-s pe lege… aia is pe partea smechereasca a lucrurilor. Mai sunt si din astia, dar unii au dat deja banii inapoi, altii au ajuns si in alte locuri… Aproape fiecare caz din asta, mai devreme sau mai tarziu se depisteaza, pentru ca toate documentele sunt inregistrate intr-o baza de date. Cand constatam ca sunt plati necuvenite, facem toate demersurile pentru recuperarea sumelor, mergem pana la ANAF! Daca se dovedeste ca a fost intentie, pentru fonduri europene intervine DNA, iar pentru platile din bugetul national intervin serviciile antifrauda din cadrul inspectoratului de politie”, a precizat Florin Urs, directorul APIA Maramures.
Pana acum aproximativ 6% din cei 37.000 de utilizatori ai pasunilor din Maramures au fost sanctionati financiar pentru nereguli in privinta pasunilor.
„Taxa de protectie” platita de administratia publica
Revenind la Moisei, in lipsa explicatiilor rationale pentru neimpartirea pasunii montane care apartine comunei dupa numarul de animale detinut de fiecare crescator, primarul incearca sa acrediteze ideea ca unul din multii contestatari ai strategiei smecheresti prin care au fost impartite pasunile ar fi… neserios, de parca asta, daca ar fi real, i-ar reduce respectivului numarul de animale care trebuie hranite.
„Lui Hojda Vasile, Branzoc zis, i s-a oferit in urma cu un an, in Consiliu local, un munte, Catan, un munte greu accesibil, si cu probleme cu borsenii, dar a refuzat sa mearga acolo. Si anul trecut, cel care pasuneaza acolo a fost atacat in coliba si era sa-i omoare pe ciobani niste borseni – acolo a gresit un pic si Primaria Borsa ca li s-a dat un contract pe teritoriul administrativ al comunei Moisei, acuma s-a radiat contractul, s-a anulat, ca nu era legal. Atunci, borsenii s-au dus, i-au luat prin surprindere si i-au batut. Au avut certificat medical. Un pastor s-a ascuns pana a doua zi, a fost dat disparut, pentru ca s-a speriat. Insa s-a rezolvat problema, s-a stins conflictul. Acuma iara e amenintat cel de la noi de borseni desi s-a anulat contractul. Am inteles ca Hojda a fost si acum doi ani intr-un munte unde a platit putin, la un privat. Cum s-a comportat cum nu, cetateanul respectiv nu i-a mai dat muntele. Anul trecut a fost la un alt munte, la fel. Acuma eu il inteleg ca e disperat, ca n-are ce sa faca, dar nu-i singur, is vreo patru administratori de stana”, a explicat primarul din Moisei.
Pentru a respecta, din nou, adevarul istoric, chiar primarul Stetcu a confirmat ca pastorul care a mers pe pasunea refuzata de Hojda, a facut-o si pentru ca administratia din Moisei a aprobat plata sumei de 1.500 de lei catre ceata de borseni care sustin ca au si ei contract de inchiriere pe respectiva pasune, fapt care nu s-a intamplat si in perioada in care opozant in conflict era Hojda. A fost un fel de prima pentru calmarea conflictului, care in lumea mafiota poarta denumirea de „taxa de protectie”.
Exclusii si agreatii de pe pasunile comunale
Solutia primarului din Moisei e simpla: cine n-a primit pasune din partea Primariei, sa o inchirieze de la privati. Insa, care sunt preturile sau daca au bani ciobanii, nu intereseaza pe nimeni din adminsitratia locala.
Ion Ivascu, gazda de stana din Moisei, spune ca pe 100 de hectare din pasunea comunei se platesc 1.000 de lei, iar el a platit anul trecut pe o pasune privata 8.000 de lei. „ Acuma navem ce face, am cautat pa la judete, nu sa mai afla pasune si trebuie sa facem ce stim. Daca pasunam iarba de aici, iarna n-avem ce le da la vite. Asta-i mai mare problema. Un car de fan te costa in jur de 300 de lei si la 100 de oi trebuie 50 de care de fan. Is bani multi, apoi mai trebuie fan si pentru vaci”, spune ciobanul.
Vasile Hojda spune ca anul trecut a platit, „intr-un munte privat”, de zece ori mai scump decat „pe un munte al statului”, iar Toader Ivascu a inchiriat in 2010 pasuni private cu 1.400 de lei. „Anu’ asta-i mai scump ca anul trecut. Fiecare om vine la stana si zice da-mi branza ori da-mi bani. De unde, daca n-am? Unu o venit la mine la stana s-o zis sa-i dau 20 de milioane si eu n-am, de unde sa-i dau? Chem primaru’, ca primaru’ are. Asta-i viata, daca domnu’ primar face magarii si ia banii si-i baga in buzunar si noi murim de foame”, spune Ivascu.
Primarul Toader Stetcu spune ca „n-are nimic de ascuns” si ca pentru cei carora nu le-a mai ajuns pasunea, desi le da dreptate, nu mai are ce sa faca. „Nu putem sa modificam de la un an la altul contractul de inchiriere”, spune Stetcu. In conditiile in care n-a gasit intelegere la cei pe care i-au ales, Ivascu, de pilda, a mers cu cele 300 de oi pe pasunea de la Carlibaba (jud. Suceava), pentru care a platit, nu un mizilic, sau nimic, cum acrediteaza cei din conducerea administratiei comunei Moisei ca s-ar plati pentru o pasune privata, ci 12.000 de lei.
In plus, oamenii igonarati de autoritati vor trebui sa cumpere furajul animalelor pentru la iarna. Insa in tot acest sinuos joc financiar, sunt unii care castiga inchiriind pasunile comunale „prin incredintare directa”, c-asa decide Consiliul local. Sunt putini, dar agreati: rude, persoane influente, consilieri locali chiar. „Ei isi dau lor padurile tuturor”, cum spunea ciobanul Hojda. Acestia fac parte din noua categorie a „baietilor destepti ai pasunilor montane”.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
