Sistemul de sanatate romanesc nu functioneaza, constatam cu totii, insa continuam sa-l aplicam, periculos, ineficient si cu rezultate cutremuratoare: avem cea mai mare rata a mortalitatii infantile din Europa. Ne mor copiii privindu-ne in ochi si nu avem curajul unor schimbari radicale, parca de teama sa nu cadem mai jos, desi stim ca asta e imposibil. Mai jos nu exista! Specialisti maramureseni de la varful sistemului sanitar au analizat principalele motive ale dezastrului din domeniu si au indicat „medicamentele” necesare „insanatosirii” lui.
Scopul oricarui sistem de sanatate este sa acopere nevoile populatiei in materie de servicii medicale. Din nefericire, niciunul din cele create pana acum nu si-a dovedit pe deplin functionalitatea. In lipsa retetei perfectiunii, cei numiti politic in varful unui sistem tehnic si stiintific au o scuza: orice aplicam are lacune. Insa pentru ca dezvoltarea unei natiuni este conditionata, in principal, de starea de sanatate a cetatenilor sai, am adoptat si noi un sistem, un hibrid format din… trei sisteme.
„Sistemul sanitar este la un moment de rascruce. El se poate prabusi fie pentru ca masurile administrative luate de-a lungul timpului nu au reusit sa inlature ineficientele, fie, si asta este si mai aproape de ceea ce se intampla acum, in urma unei prabusiri pe motive economice, pentru ca lucrurile nu pot fi suportate integral de plusul care se aduna la contributiilor de asigurari de sanatate”, e convins Calin Pop, managerul Spitalului Judetean de Urgenta.
De ce functiona sovieticul Semasko?
In timpul regimului comunist, Romania a adoptat sistemul sanitar sovietic, creat de Nikolai Alexandrovici Semasko, fost comisar al poporului pentru santate in URSS, sistem bazat pe principiul responsabilitatii exclusive a statului pentru accesul universal la servicii gratuite. I-am intrebat pe sefii sanatatii din Maramures cum a fost acest sistem pseudofunctional pana in urma cu doua decenii si de ce nu mai functioneaza acum?
„Inainte de 89, erau un sistem in care toata lumea avea aceleasi drepturi si garantii din punct de vedere al sistemului sanitar. Atunci erau foarte multi platitori, somajul era mic, nu exista inflatie, inflatia era calculata la zeci de ani, erau mecanisme vechi, bine puse la punct, cu calcule foarte precise si se putea construi un buget real de venituri si cheltuieli. Acum este mai greu, va dau un exemplu: un spital contracteaza la inceput de an o anumita suma pe serviciile pe care le presteaza, intre timp, in acel an sa zicem, 20% din cadrele medicale trec de la o categorie la alta de specializare si salarizare. Toate acestea sunt eforturi financiare in plus pentru acea unitate sanitara. Pe de alta parte, din punctul de vedere al medicatiei, toata lumea tinde la o medicatie de ultima generatie, avem medicatii de acest tip in HIV, boli hepatice, din punct de vedere oncologic. Toate aceste aspecte financiare greu de estimat la crearea unui buget pot sa apara pe parcursul unui an calendaristic. Nici numarul de cazuri nu poate fi prevazut, de pilda in ultimii doi ani incidenta cazurilor de cancer a crescut cu 16-17%”, a precizat Alexandru Deac, presedintele Casei de Asigurari de Sanatate (CAS) Maramures.
Cauzele cronicizarii bolii sanatatii
Directorul Directiei de Sanatate Publica (DSP) Maramures, Rares Pop, spune ca sistemul Semasko „era o utopie” si incearca sa imagineze „insanatosirea” celui actual.
„E ideal sa ai un sistem medical in care totul sa fie gratis, dar e imposibil, sunt costuri foarte mari! Declicul a fost atunci cand s-a acceptat plata formala. Toata lumea vorbeste despre ea, dar nu e recunoscuta intr-un cadru legislativ. Medicul ar trebui sa aiba un altfel de contract si un altfel de sistem de plata, chiar in sistemul public, in care sa i permita sa fie platit cu o suma fixa, in functie de vechime si specialitati. Din aceasta plata formala, ar da procente spitalului si statului si s-ar crea competitivitate intre medici. Cei care vor fi foarte buni vor avea multi pacienti, ceilalti nu vor putea sa coabiteze in acest marasm care exista acum, in care toata lumea se completeaza intr-o forma sau alta”, crede directorul DSP, Rares Pop.
Sistemul imaginat de rusul Semasko avea ca sursa de finantare impozitele si taxele colectate in bugetul de stat, controlul era centralizat si oferea iluzia accesului la serviciile medicale gratuite, insa calitatea actului terapeutic era afectata de subfinantare si, in absenta competitiei, sistemul s-a dovedit neperformant.
Acum, declarativ, in Romania functioneaza un sistem sanitar hibrid, bazat pe modelul Bismarck modificat si cu influente din modelele Beveridge si Semasko. In realitate nu functioneaza nimic, mai exact functionalitatea e dezastruoasa.
„In momentul de fata exista un sistem medical care nu este tocmai performant. Nu este performant pentru ca suntem intr-o vesnica reforma, pentru ca s-au desfasurat tot felul de experimente si pentru ca nu am stabilit din start o strategie nationala de sanatate pe termen scurt, mediu si lung si in functie de aceasta sa dezvoltam sistemul. Nu se poate ca politicul sa conduca vesnic un sistem”, crede Gheorghe Lascu, presedintele Societatii Medicilor de Familie (SMF) Maramures.
Si managerul Spitalului Judetean de Urgenta, Calin Pop, sustine ca decaderea a fost cauzata si de „lipsa de identitate la nivelul Ministerului Sanatatii”.
„E ministerul cu cei mai multi ministri in ultimii ani, ministri care au actionat in circumstantele politice ale momentului si care nu au reusit sa defineasca niste strategii pe termen mediu si lung care sa defineasca importanta unui sistem public, ponderea lui si solutiile alternative care pot fi reprezentate de sistemul privat”, a declarat Calin Pop.
Cauzele subfinantarii si gestionarii proaste a banilor
Insa presedinte SMF Maramures vobeste si de cheltuirea deficitara a putinilor bani cu care e finantat sistemul si de pastrarea monopolului de catre CAS.
„Atata timp cat n-ai control asupra banilor si nu stii unde se duc, nu poti sa dezvolti ceva, insa cel mai grav este monopolul. Inainte aveam un sistem etatist, acum avem tot un sistem etatist, pentru ca exista acel monopol al Casei Nationale de Asigurari, monopol din care serviciile medicale nu se pot dezvolta. Neexistand concurenta, nu avem progres. Suntem tot in comunism si in momentul de fata”, spune Gheorghe Lascu.
Situatia monopolista din sanatate este subliniata si de directorul DSP Maramures.
„Romania nu are acum capacitatea de a suporta un sistem sanitar decontat in totalitate de stat, de aceea au aparut probleme care s-au tergiversat, nu s-au rezolvat. Dupa 1989 s-au liberalizat si privatizat serviciile medicale, dar aceasta privatizare nu a fost urmata si de o privatizare a sistemelor de asigurari de sanatate. Si am ramas cu un sistem de asigurari de sanatate care la aceasta ora este monopol”, a subliniat Rares Pop.
Managerul Spitalului Judetean de Urgenta, Calin Pop, motiveaza lipsa banilor din sistem si prin numarul redus de platitori de taxe: „Pentru 20 de milioane de persoane, avem doar aproximativ 4,5 milioane platitori directi. Sumele nu ajung pentru a asigura toate palierele de ingrijiri. In plus, pana prin 2000 exista o transparenta mult mai mare a gestionarii banilor de CNAS, care era autonoma. Dupa aceea, aceste fonduri au fost trecute in bugetul consolidat al statului si de atunci nu putem avea siguranta ca sunt utilizate integral in directia dorita.”
In afara de implicarea obsedanta, cu impact negativ, a factorului politic in sistemul sanitar romanesc si a lipsei sistemului privat de asigurari de sanatate, care ar reduce presiunea financiara de pe bugetul statului, specialistii maramureseni au subliniat alti factori care mentin sistemul in moarte clinica.
„Nu toate unitatile sanitare cu paturi au management de dorit. Ne putem referi si la licitatiile publice si la sistemul de colectare a banilor din surse proprii, poate nu toate unitatile sanitare cu paturi au si un ambulator clinic integrat prin care sa faca consultatii si pentru cei care nu sunt asigurati si care pot sa fie platitori directi, sau nu presteaza toate serviciile dintr-un pachet mare, pe care-l ofera un spital judetean, de urgenta sau clinic. Si atunci, sigur, veniturile scad, licitatiile sunt cum sunt, se cheltuie foarte multi bani si ajung in imposibilitatea de a plati facturile pe necesitati (energie electrica, energie calorica, spalatorie, bloc alimentar) si ajung in incapacitate de plata. Asa ajungem la arieratele spitalelor”, explica Alexandru Deac, presedintele CAS Maramures.
In schimb, presedintele SMF Maramures, Gheorghe Lascu, crede ca si guvernantii au partea lor de vina in subfinantarea incorecta.
„Statul trebuie sa vina cu finantarea corecta a acestui sistem sanitar care e subfinantat. Procentul din PIB este foarte mic. Ori in perioada de criza, atat sistemul francez, german au alocat triplu fata de cat s-a alocat in Romania. Daca nu vom avea o alocare din PIB de 9-10%, nu vom putea finanta sistemul si problemele vor fi aceleasi. In ceea ce priveste managementul sistemului, da aici avem o problema foarte serioasa. Din pacate, exista o clientela politica care conduce in permanenta sistemul. La conducerile spitalelor, caselor de asigurari, desi ar trebui sa fie functionari publici e o clientela politica. Nu ma feresc sa spun lucrul acesta, desi s-ar putea pe unii sa-i deranjeze. Asta este realitatea! Atata timp cat vine un director medical si sta cativa ani, pana se schimba guvernul, si apoi vine altul si altul, fiecare va avea interesul sa-si rezolve problemele pentru care s-a dus acolo. Sunt o serie de gauri in sanatate care sunt foarte greu de controlat, mergand de la hartie igienica, pijamale de unica folosinta, mancare pana la medicamente foarte scumpe”, a explicat Gheorghe Lascu.
Directorul DSP Maramures recunoaste existenta fenomenului de gestionare financiara defectuoasa, insa sustine ca nu acesta e cel mai mare rau creat sistemului sanitar romanesc.
„Raul major nu consta in lipsa de finantare, ci in gestionarea deficitara a banilor. Nu este posibil ca statul sa vina sa plateasca din sistemul public, cum s-a intamplat anul trecut, arierate de zeci de miliarde de lei pe care le-au creat spitalele. Dar raul cel mai mare nu este financiar, ci porneste din mentalitatea legata de modul de abordare, de gestionare, de discutare, de intelegere vizavi de pacient pe care o avem in intreg corpul medical, nu pe de-a intregul, nu fiecare individ in parte… Sistemul sanitar romanesc se raporteaza, in primul rand, la pacientul bolnav, uitam de pacientul sanatos, pentru care ar trebui sa avem o altfel de aplecare si o altfel de intelegere, pentru ca a preveni este mult mai usor decat a vindeca. Costurile ar fi infinit mai mici”, a declarat Rares Pop, directorul DSP Maramures.
Solutiile redresarii
Toti specialistii maramureseni consultati in privinta sansei Romaniei de a evita dezastrul din sistemul sanitar care se prefigureaza in SUA vorbesc de acelasi lucru: adoptarea sistemelor de asigurari private.
„Trebuie prezervat rolul public al sistemului de sanatate intr-un sistem social de sanatate, pentru ca avem o larga patura de populatie paupera. Insa trebuie sa se recurga si la sisteme alternative, care pot fi accesibile unor anumite categorii de populatie, pentru ca desi se vorbeste de sisteme de asigurari private sau complementare iar legea este promulgata din anul 2007 inca nu exista norme de aplicare! E un blocaj politic undeva… Trebuie sa ai vointa politica sa recunosti sa spui franc: atata pot face din banii care se aduna din contributiile de sanatate. Luam exemplul SUA. Si acolo existau o categorie de persoane, cam 40-50 de milioane de oameni, care nu se regaseau niciunde in asigurarea sanatatii. Ei au facut o reforma in ultimii doi ani ca aceste persoane sa aiba un acces universal, cum isi doresc sistemele de sanatate. Acum se considera ca aceasta masura legislativa, care se aseamana mult cu sistemul de asigurari din Romania, se indreapta spre esec, cu toate ca in SUA cheltuiala pe asigurat este de 7.200 de dolari pe an, iar in Romania de 230 de dolari, acolo sunt 16% din PIB alocate sanatatii, noi avem 3,6… Se tot vorbeste la noi de alocarea a 6%-8%, dar nu se va ajunge niciodata acolo, n-ai de unde sa iei banii”, a mentionat Calin Pop, managerul Spitalului Judetean de Urgenta.
Si presedinte SMF Maramures sustine introducerea asigurarilor de sanatate private.
„Trebuie sa existe un pachet minimal asigurat de sistemul de stat, dar in rest se introduca si la noi pachetele de servicii suplimentare prin case de asigurari private. Atunci se poate face dezvoltarea sistemului, atunci vor fi oameni care vor fi interesati sa aduca bani in sistem, prin performanta, prin aparatura, prin tehnica, prin medici de specialitate si in felul asta sistemul poate sa creasca si singur, nu neaparat finantat de catre stat”, a declarat Gheorghe Lascu.
Seful DSP Maramures crede ca o solutie de redresare a sistemului ar fi si modificarea legii prin care sunt alocate resurse financiare unitatilor de sanatate publica.
„Coeficientul de servicii medicale in asistenta medicala spitaliceasca reprezinta 70%, comparativ cu asistenta primara medicala (medicii de familie), care reprezinta doar 30%. Acest procent ar trebui inversat si atunci costurile automat ar scadea, pentru ca preventia costa mai putin”, a explicat Rares Pop.
Sistemul vesnic dator
Insa pana la scaderea costurilor, din bugetul rusinos repartizat sanatatii romanilor de catre guvernanti, multi bani se arunca intr-o gaura neagra. Numai in vara anului trecut s-au platit datoriile istorice ale tuturor spitalelor, iar in Maramures suma s-a ridicat la 170 de miliarde de lei vechi. Apoi, in numai un an, s-au acumulat noi datorii.
Deocamdata, se platesc serviciile medicale, insa va veni din nou un moment zero al platii arieratelor si multi se intreaba pana cand va putea suporta bugetul de stat un sistem vital, dar nefunctional, pe care nu vom putea niciodata sa-l finantam indeajuns pentru a atinge scopul pe care si l-a propus.
„S-au platit la nivel national 2,5 milioane de lei ca arierate. Astazi, la un an de zile, s-au acumulat noi datorii. Arieratele se vor plati… pana cand exista platitori la fondul national unic de sanatate si pana cand guvernul vrea. 85-90% din judete nu colecteaza atatia bani cati folosesc in sistemul sanitar din acel judet”, a subliniat presedintele CAS Maramures, Alexandru Deac.
Oricati bani vor fi, nu vor ajunge, spune directorul DSP Maramures. „Banii tot n-ajung. Si atunci ne punem intrebarea: Ce se intampla cu aceste fonduri? Unde ajung? Pentru ca este un buget, stim cati oameni muncesc in Romania, stim cat cotizeaza fiecare in fiecare luna si noi, din suma aceasta totala, iar ne trezim spre sfarsitul anului ca iar nu ne ajung banii. Iar se creaza arierate, iar trebuie sa fie rectificari bugetare…”, a declarat seful DSP, Rares Pop.
Rezultatele unui sistem deficitar
Managerul Spitalului Judetean de Urgenta atrage atentia si asupra reversului subfinantarii.
„Lucrurile astea se reflecta indirect si in indici de morbiditate. Pacientul, in momentul in care are o suferinta, se raporteaza la sine, dar statistica sanitara judeca cu indici globali, iar in Romania acest lucru se vede in randul mortalitatii infantile, care ramane cel mai ridicat din zona europeana si care caracterizeaza un context economic si social specific tarii. El s-a ameliorat in ultmii ani, era undeva la 20 la mia de locuitori, acum suntem undeva la 14 la mie, dar fata de pana la 2 la mie, cat e in celelalte tari… Resurselor trebuie sa creasca pentru diminua acest indice”, e convins Calin Pop.
„E o poveste foarte serioasa, intr-adevar. Cetateanul este complet nemultumit de sistem si nici nu poate sa aiba incredere in sistem atata vreme cat pana acum acesta si-a aratat doar fata negativa: lipsa de consideratie fata de cetatean, faptul ca nu primeste medicamente la timp, faptul ca mancarea din spitale nu este buna, faptul ca toaletele nu sunt curate. Toate astea trebuiau rezolvate prin acea reforma care trebuia inceputa in urma cu 10 ani. Dar reforma a inceput la nivelul medicului de familie si s-a terminat la poarta spitalului. Cate spitale ati vazut privatizate in acesti 10 ani?”, a declarat Gheorghe Lascu, presedintele SMF Maramures.
In corrida cu esecul sistemului sanitar romanesc, pana la luarea taurului de coarne, putinii bani continua sa fie alocati discretionar, pe criterii politice, fara sa tina seama de necesitatile cetatenilor, licitatiile raman „vaci de muls” pentru clientela politico-manageriala – un spital a cumparat caise de la o firma dintr-un sat fara niciun pom fructifer, iar altul a dirijat banii repartizati pentru achizitia conservelor la peste unei firme dintr-un sat montan. In acest timp, banii pentru medicamente se termina inainte de a incepe.
„Urmaream statisticile privind repartitia fondurilor pe judete si pe spitale prin casele de asigurari. Este o discrepanta intre anumite judete in care exista o componenta medicala foarte importanta, cu clinici universitare, si componente cu anumite zone care lasa impresia ca au mai multe fonduri decat ar trebui sa aiba. Iau in calcul strict componenta medicala, nu contest activitatea medicala care se intampla acolo, dar comparativ cu centrele universitare de traditie parca sunt sumele alocate… nu stiu, nu vreau sa fac niciun fel de speculatie sau interpretare. Nu trebuie sa fii specialist sa vezi o suma pentru un anumit judet comparativ cu altul. Aici ar trebui sa intervina capitatia. Populatia judetului, cat se contribuie si cat trebuie cotizat pentru fiecare judet”, crede directorul DSP Maramures, Rares Pop.
L-am intrebat pe managerul Spitalului Judetean de Urgenta cand nu vor mai trebui sa vina pacientii cu medicatia in punga, de acasa.
„Este un lucru dureros, recunoscut si practicat in multe unitati din dorinta de a asigura mentinerea unor performante medicale – se fac multe lucruri in medicina romaneasca care inainte nu se faceau. Aceste lucruri nu sunt suportate integral de sistemul de asigurari de sanatate nici in alte parti ale lumii. Si-n Franta sau Germania exista coparticiparea pacientului, care poate fi din buzunarul propriu sau printr-un sistem de asigurare complementar. Ei bine, lucrul acesta in Romania nu este recunoscut de catre autoritatile reglementare, acuma se vorbeste de acea coplata, care se amana si care, asa cum e prezentata, in opinia mea, n-ar rezolva problema. Peste tot e nevoie de o coparticipare, doar ca trebuie s-o reglementam: cat si cum o facem?”, a declarat Calin Pop.
Maxima optimistului pe patul de moarte
Inaintea sfarsitului, unii specialisti din sistem gasesc resurse sa motiveze de ce, totusi, ne e bine… asa rau cum e, ca o maxima a optimistului pe patul de moarte.
„Dupa restructurarea care a avut loc sau reorganizarea numarului de paturi, Maramuresul sta bine, la 520.000 de locuitori avem 11 unitati sanitare cu paturi, trei unitati sanitare private, 13 centre de permanenta in care lucreaza aproape 90 de medici de familie. Stam foarte bine din punctul asta de vedere. Incercam ca aceste centre sa preia o parte din urgentele care se adresau spitalului judetean si sa dam o siguranta asiguratului ca au in preajma, la cativa kilometri, o unitate de primire urgenta”, a declarat presedintele CAS Maramures, Alexandru Deac.
Dar dupa acest puseu de bine, pacientul numit Sanatate ramane in continuare inert. Nici nu mai poate sa se planga de durere, asa ca baietii destepti din fratia politico-economica, singurii care castiga din dezastrul sistemului sanitar, manevrand licitatii dupa propriul interes, ignora toate problemele: exodul specialistilor din corpul medical; desfiintarea, comasarea sau reducerea numarului de paturi din spitale tot pe principii politice, inaintea unui audit de specialitate si inaintea reducerii cheltuielilor prin descentralizarea serviciilor non-medicale; reducerea CAS-ului si completarea cu asigurari medicale private; indicele de mortalitate al romanilor; reducerea sansei la viata a copiilor – genocid al inconstientei.
Sistemul sanitar e in faza terminala. In lipsa medicatiei, Romania i-a bagat un termometru-n gura, sa nu zica lumea ca n-a facut nimic.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
