Din Baita de Sub Codru pe varful Lespezi din Muntii Codrului

Vreme in schimbare. Noaptea, luna plina in descrestere isi profila rotofeia fata argintie pe un covor de nori aducand a blanita de miel Astrahan.
www.accuweather semnaleaza nebulozitate si precipitatii de circa 3,5 mm in Tara Codrului si se parea ca au dreptate.
Plecam 7,15 din Baia Mare. Ajungem la podul Somesului din Ardusat si nu avem nicio sansa de-a surprinde vreun cadru foto interesant, ca altadata.
Abia dupa ce trecem de Buzesti si in continuare, pe la Farcasa-Gardani, soarele intrezarit printr-o bresa de nori se straduie sa ne ofere un promitator rasarit…printre cateva picaturi razlete de ploaie.

Pe varful Lespezi – (c) Lucian Petru Goja

 Vezi GALERIA FOTO (click aici…)

Din Arinis o luam in dreapta, spre Urmenis, si imediat remarcam crucile celtice din piatra din cele doua vechi si apropiate cimitire.
Imediat ce intram in Urmenis, ne bucuram traditionalele case codrene, lungi si cu inguste prispe sustinute pe stalpi de stejar sumar ornamentati, cu sarpante de ardezie, altele cu solzi de azbociment, cele mai multe cu spalieri si vita de vie, precum in apropiatele sate salajene.
In unele curti putem admira fantanile cu roata, cuptoarele pentru copt paine, cozonaci si miel umplut de Sf.Pasti dar si specificele suri cu porti imense, ca de hangar, de sorginte germana, frumos ornamentate cu sipci de brad sau migalos traforate si in care puteai baga lejer carul incarcat cu fan sau bucate.
Turlele bisericilor greco-catolice, argintii-bulbucate, apoi cea atipica dar estetica a unei noi biserici ortodoxe, se profileaza deasupra Urmenisului si apoi a Baitei de Sub Codru.
Soimi ne arunca ocheade din varfurile stalpilor de telefon sau a salciilor ingustei lunci.
Nici vorba de animatie rurala la aceasta ora.

In Baita de Sub Codru continuam in amontele vaii, pana la o rastignire amplasata la confluenta dintre valea Lunga (sau a Pietrei), ce vine dinspre nord, cu ceva mai modesta vale Prihodistei, sosind dinspre vest-nord-vest.
Aici ne luam rucsacii si pornim pe valea Lunga (in amonte), descoperind repede in albia modesta mici dar numerosi granati sur-negriciosi printre sisturile cristaline (micasisturi stralucind argiintii).

Soarele se iveste, pret de-o clipa, deasupra ultimelor gospodarii din Baita de Sub Codru apoi e inghitit de nori.
Borna silvica III/242, un excelent reper pentru orientare, se afla la confluenta celor doua vai, imediat langa rastignire.

Exploatarile forestiere de pe aceasta vale sunt tradate de carosabilul noroios, malos pe alocuri (Ionica si Mitica fusesera inspirati incaltandu-si cizmele).
Valea Lunga atrage atentia prin talvegul sistos cristalin, versantii pe alocuri acaparati de stancarii din aceleasi roci polistratificate si drapate cu muschi si ferigute cu radacina dulce.

Nu peste mult ajungem intr-o zona de largire a luncii in care se afla o cabana silvica, o scena pentru manifestari folclorice traditional codrene, de Sanziene, o ciuperca pentru picnicuri, o alta pentru gratargii, ambele amplasate in dreapta vaii si langa un izvor abundent odinioara, azi abia picurand.
Pete rare de nea au ramas pe tufele de mur.

Continuam pe vale si drumul forestier. La un moment dat ajungem intr-o alta poienita de unde vechiul drum de carute suie in dreapta, acompaniind valea Lunga.
Spre stanga se contureaza un mai recent drum de TAF ce suie un picior impadurit.
Codrul, exploatat pe alese, e constituit aici din fag intercalat cu carpen si gorun, mai rar alte specii precum paltin, frasin sau jugastru.

Pe versantul din stanga, pe trunchiul unui falnic fag, remarcam o uriasa colonie de Pleurotus sp., partial stafidita. O recoltam cu ajutorul unei prajini de 6-7 m lungime, umpland doua plase din plastic cu deliciosii pastravi sur-violacei.
De aici incolo panta se accentueaza treptat.

Prindem un drum lat de TAF, acoperit cu frunzis uscat, ce ajunge in Culmea Codrului dupa 1ora si 45 de minute de la debutul turei, fara niciun efort deosebit.
In culme remarcam borna silvica I/95 a silvicilor satmareni si vizavi, in apropiere, borna silvica III/251 a silvicilor maramureseni, culmea montana impadurita constituind limita administrativa dintre cele judete.
La nord-est de culme se afla Homoroadele si lacul de agrement Oteloaia iar la vest localitatea Socond (satmarene), in timp ce la est este Asuajul de Sus, la sud-est Baita de Sub Codru si Odestiul iar la sud comuna Bicaz (acestea fiind maramuresene).

Din Culmea Codrului ne deplasam absolut lejer pe directia sud-sud-est.
Lasam pe partea satmareana bornele silvice I/98, I/113 apoi, in apropierea varfului Bulzoi (528 m altitudine), borna VI/116, respectiv III/249 pe partea maramuresana. Doua caprioare, mama si pui cat un adult, ne-o taie prin fata speriate.
Nu peste mult in urma noastra auzim bufnitura unei impuscaturi satmarene.
Caprioarele o zbughisera pe versantul maramuresan. Aici foioasele sunt mai variate, de la fagi, goruni, ceri, la paltini, ciresi salbatici, frasini, jugastri dar si restranse si amarate plantatii de molizi tradand neadaptarea. 

Auzim hamait de caine, credem ca sunt haitasi, apoi alte doua caprioare manate de un metis de ciobanesc german trec in tromba (vorba lui Mitica I., aproape calcandu-l) printre noi.
Cainele este insotit de un tanar din Baita de Sub Codru iar caprioarele se refugiara de-aceasta data in codrul satrmarean.

Culmea capata o orientare nord-sud.
Cntinuam spre varful Lespezi lasand in urma bornele silvice maramuresene IIII 245, III/234, III/233, III/232.
La aceasta din urma ne aflam practic la obarsia vaii Prihodistei, marcata de un observator de vanatoare si un loc amenajat pentru popasul vanatorilor.

De aici in jos, spre est-sud-est, codrul exploatat in urma cu mai bine de un deceniu e substituit de un dens lastaris de foioase, inalt de 2-4 m.
Traseul si drumul de TAF cu frunzis gros suie treptat, depasind succesive varfuri si orientandu-se spre varful Lespezi.
Trece de bornele silvice III/ 231, III/225, III/ 222, dupa care intra in splendida pajiste pastorala expusa est-sud-est de pe varful Lespezi (578 m) marcat de borna silvica satmareana IV/20 dar si de mai multi bolovani din cuartite albe, alb-visinii ori cu striatii negre, in functie de mineralele incluse.

Este ora 11,30 si de la debut au trecut deja 3 ore.
Din pacate nebulozitatea accentuata ne frustreaza de perspectiva deschisa alteori hat departe, spre Baia Mare.
Soarele se iveste putin, sever sifonat de agresivii nori, apoi dispare definitiv.
Ne punem sa mancam merindele, ceaiul, cafeaua.
Nu peste mult se aude o teribila harmalaie generata de o motocicleta enduro, urmata de un ATV, care aparur si disparur in tromba. Ni se parea de-a dreptul revoltatoare si impietanta asupra linistii codrului si nevinovatelor vietuitoare acest moft excesiv de stresant.

Ii auzim pe vajnicii habauci teribilisti satmareni spurcand linistea padurii pana departe, spre sud, apoi revenind, spurcand magia zilei de parca ar fi fost nu doi idioti motorizati, ci o ditai escadra militara de motorizate.
Ne intrebam daca DS Satu Mare sau/si DS Baia Mare permit astfel de nazdravanii andrenalinice profund daunatoare faunei, nu doar celei cinegetice. Teoretic probabil, nu, practic insa, in lipsa vreunui control…

Coboram pe un picior estic si dam repede intr-un drum vechi de carute ce ne scoase intr-o pajiste pastorala acaparata de numeroase tufe de macesi si paducel.
Culmea pe care coboram este devastata pe 5-10 m latime prin tractarea cu TAF-ul a legaturilor presortate de arbori cu ramuri cu tot, de frasini, paltini, fagi si carpeni. Ceva mai jos dam peste o rampa de sortare-debitare-incarcare, aici carpenii fiind debitati in metri stivuiti ca lemne pentru foc, speciile valoroase ramanand a fi incarcate sub forma de busteni nedebitati.

Nu peste mult timp tufele verzi intunecate de Genista tinctoria -dobru (matura sau iarba caprei, conform unui pastor cu vaci din Odesti) intercalate paduceilor si macesilor, acapareaza culmea si versantii colinelor altfel aride.
In dreapta, peste obarsia unei vai ce curge spre Odesti, remarcam si admiram o plantatie verde-tonica de molid, dominata de o coama mai veche a plantatiei de pin.
O insula de pin plantat se iveste si in stanga, in flancul drept al vaii Prihodistei. 
Un tau negru, aproape secat prin eutrofizare- numit Taul lui Arala – apare intr-o afundatura a culmii, spre nord-est (colegii il admirasera primavara devreme, cu oglinda stralucinda a apei, in perioada infloririi calugarilor albi si a ghioceilor de piatra).

Trecem in stanga culmii Prohodistei, dupa pastorul din Odesti, Culmea Hodisii dupa altii, apoi prindem un drum de TAF taiat de-acoasta pe versantul putin inclinat si dens acoperit cu tufe de dobru (pe alocuri cu flori portocalii nefiresc deschise in acest sezon).
Coboram pe valea Prihodistea (in flancul drept) pe care tractarile cu TAF-ul a legaturilor uriase de arbori masacrasera cumplit pajistea si vegetatia lasand in loc un teren clisos-noroios greu de strabatut cu bocanci in picioare.

La ora 14,15, adica dupa 6 ore de circuit in care am parcurs aproximativ 18-20 km (valea Lunga, ca si culmea din varful Lespezi avand 8 km lungime), ne incheiem tura codreana la rastignirea de la confluenta vaii Lungi cu valea Prihodistea, pornind spre casa.

Satele sunt mai animate acum, mai ales in jurul scolilor-centre de votare.
Oprim de vreo trei ori pentru a-mi incarca tolba foto cu arhitecturalele splendori codrene traditionale, autentice.
Dupa ce trecem de Rodina si ne apropiem de Gardani, inainte de ferma de melci aflata in stanga soselei, deviem 2 km pe un drum auto-forestier destul de bine intretinut pe care ajungem la o bifurcatie.

Doar soimii zboara lenesi si cateva gaite anima dupa-amiaza altfel destul de terna.
La stanga, drumul scurt urmeaza inspre amonte valea Borjuc terminandu-se in curtea inierbata a unei frumoase cabane silvice cu dependinta.
Aproape de acestea, spre nord, un dig inierbat stavileste valea si creaza un frumos helesteu. Daca perimetrul cabanei era curat si ordonat, zona digului si a celor doua pavilioane pentru cheflii-picnicari-gratargii, lacul si mai ales malul drept al acestuia, erau crunt poluate, in special cu pet-uri plutinde si diferite ambalaje.

Se insereaza, apoi incepe sa picure.
Imediat ce ajungem la asfalt incepe sa burniteze, apoi sa ploua din ce in ce mai tare.
Protejati de placuta ambianta a habitaclului, nu putem fi decat pe deplin multumiti de vremea excelenta pe care am avut-o peste zi.

La ora 15,30 ajungem la Baia Mare.