Încep cu o întrebare despre care unii poate o să ziceți că e retorică, dar nu asta are importanță: Despre ce vorbesc bărbații la bere? Nu, nu are rost să veniți voi cu răspunsuri pentru că o să vă zic eu. Vorbesc despre fotbal, mașini, femei și politică. Da, acestea 4 sunt temele de bază pentru orice discuție masculină. Dintr-o astfel de discuție se nasc și aceste rânduri.
Dacă vorbim despre discuții masculine, sigur nu vom include și discuția celor 4 tovărășei de campanie din imaginea de mai sus. Ei poate discută politică, poate încearcă să o și facă, dar n-au suficient sânge în instalație ca să poată fi numiți bărbați. Dacă vă întrebați de ce, e foarte bine că urmează să vă zic.
Ei sunt niște prototipuri politice eșuate care ne fac să credem că noi ca cetățeni nu contăm deloc în ecuația matematicii lor politice. Suntem niște proști, cumpărați pe zahăr, făină, o bere și poate o umbrelă. Asta în cazul bun, pentru că mulți ne vindem pe minciuni spuse cu zâmbetul pe buze și cu siguranță neîndeplinirii lor. În fine, haideți s-o lăsăm așa! Și așa e moartă. Da, despre așa-zisa alianța lor vorbesc.
Haideți să o lămurim. De fapt, să vă zic ce știu și ce cred eu despre amantlâcul acesta politic. Deci, „drepata s-a unit!” Pfai, nu e bine pentru că o să mă întrebați care dreaptă și atunci va trebui să vă zic că de fapt, nu există nici o dreaptă în țara asta. Ideea e că PNL cu USR și cu PLUS au pus ingredientele proprii în aceeași oală și speră că vor face o „zamă” comestibilă care să le aducă supremația. Asta se întâmplă pentru scaunul primăriei din București, dar și în alte locații din țară, unde „salvatorii nației” care nu acceptă foști politicieni în partidul lor, au dat mâna cu „tâlharii nației” și cu alte combinații de partidulețe politice ca să le fie bine și să stea la căldură pentru următorii ani.
Aș vrea să punctez un aspect prin care să mă leg de „Tripla Alianță pentru București”. O alianță făcută nu pentru a oferi o viață mai bună celor din capitală, ci pentru a da jos PSD-ul din București. Totul se joacă politic, de la declarații care jignesc inteligența alegătorilor, la permutări de candidați la sectoare. Toți „dreptacii uniți” trebuie să-și ia partea, iar noi nu vom avea vreun cuvânt de spus.
Teoretic, avem un important cuvânt de spus, dar în fața cui să facem asta? În fața PSD-ului? În fața oligarhilor dreptaci? Observați cum nu suntem niciodată în centrul discursului electoral, al nimănui. Pentru dreptaci, în centrul discursului este doar înlăturarea PSD-ului. Când toți se bat cu coronavirsului, dreptacii noștri se luptă cu PSD-ul. Un PSD tot mai mâncat, tot mai obosit.
Cât timp sistemul rămâne același, un sistem în care cetățeanul e exclus în mod real din procesul decizional, în care cetățeanul nu e miezul, poate să vină orice primar de la orice partid sau independent, se va mula pe sistem și, cu mici fluctuații, va fi cam la fel. Schimbarea trebuie să fie profundă, iar ăsta e un proces dificil, pe termen mediu-lung, pe care nimeni dintre politrucii înfometați de bani nu e în stare și nici nu e dornic să și-l asume.
Cu toate acesta, ce e de făcut? Putem merge la vot, e dreptul nostru, dar mai putem face ceva. Putem să ne responsabilizăm candidații, să-i provocăm la discuții și să le propunem soluții reale pentru mediul în care trăim. Pentru că majoritatea reprezentăm doar un vot, dar haideți să nu ne vinem chiar așa ușor. Nu suntem doar un vot, suntem o opinie, un element important al mediului în care trăim. Fie că e vorba de București, fie că e vorba Șomcuta Mare sau Săpânța, toți vom ajunge la 2 metri sub pământ, dar cât timp suntem în viață, putem să ne punem amprenta asupra comunei, județului și țării noastre!
A.B.