Presedintele Klaus Iohannis va incepe, luni, la Palatul Cotroceni, a treia serie de consultari cu partidele pe tema reformei electorale si a stadiului acestui pachet de legi in Parlament, alte subiecte de discutie fiind blocarea cererilor justitiei de catre Legislativ si votul pentru diaspora.
Administratia Prezidentiala a anuntat ca cea de-a treia serie de consultari presedinte-partide va viza „stadiul legislatiei electorale, inclusiv cel al reglementarilor necesare asigurarii dreptului de vot al romanilor care traiesc in afara granitelor”.
De asemenea, pe agenda intalnirilor se vor mai afla „discutii referitoare la procedurile parlamentare de incuviintare a cererilor de urmarire penala, retinere, arestare sau perchezitie a membrilor Parlamentului, precum si alte teme de interes public”. Discutiile de la Palatul Cotroceni vor avea loc intre orele 10.00 si 17.00. La fel ca la precedentele consultari, este posibil ca, la finalul discutiilor cu partidele, presedintele Klaus Iohannis sa sustina o declaratie de presa.
Programul consultarilor incepe la ora 10.00, cand vor intra la discutii reprezentantii Partidul Social Democrat, la ora 11.00 vor intra cei ai Partidul National Liberal, iar la ora 12.00 este programata Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei.
La ora 15.00, seful statului va avea consultari cu Partidul Conservator, la ora 16.00 cu Uniunea Democrata Maghiara din Romania, iar la ora 17.00 cu Grupul parlamentar al Minoritatilor Nationale.
Presedintele PSD, premierul Victor Ponta, a declarat ca mandatul social-democratilor la consultarile de luni de la Palatul Cotroceni va viza „reforma electorala”, un sistem care sa asigure la alegeri votul tuturor cetatenilor „din afara tarii si din tara”.
Intrebat, vineri, la Cluj-Napoca, la iesirea de la congresul UDMR, cu ce mandat se va prezenta PSD la consultarile de luni de la Cotroceni, Victor Ponta a raspuns:”Reforma electorala, asa cum am stabilit. Asta inseamna un alt sistem pentru alegerile parlamentare, pentru alegerile locale si pentru asigurarea votului tuturor cetatenilor si din afara tarii si din tara”.
Copresedintele PNL, Alina Gorghiu a declarat, duminica, pentru MEDIAFAX, ca mandatul PNL in consultarile cu presedintele Klaus Iohannis va fi axat pe sustinerea unei legislatii electorale imbunatatite, liberalii pledand pentru adoptarea si publicarea in MO a legii privind alegerile locale in mai.
Potrivit Alinei Gorghiu, pe tema legislatiei electorale, un obiectiv foarte important, din punctul de vedere al PNL, este introducerea votului prin corespondenta pentru diaspora.
”PNL si-a asumat sustinerea cerintei romanilor din strainatate de a putea vota mai usor si a depus deja un proiect de lege in acest sens. Asteptam de la PSD un raspuns clar in aceasta materie, astfel
incat la alegerile parlamentare din 2016 sa avem deja votul prin corespondenta pentru romanii din strainatate”, a precizat Gorghiu.
Alina Gorghiu a anuntat ca liberalii vor sustine la consultarile de la Cotroceni adoptarea rapida a legislatiei privind alegerile locale, pentru ca noua legislatie sa fie deja publicata in Monitorul Oficial pana la sfarsitul lunii mai.
”Chiar daca PSD are pareri si interese diferite, noi consideram ca revenirea la votul in doua tururi pentru primari ar fi optiunea cea mai potrivita si modificarea cea mai importanta care s-ar putea aduce pentru alegerile locale. Sustinem in acelasi timp rediscutarea proiectului de lege privind finantarea partidelor politice si a campaniei electorale in sensul observatiilor formulate de presedintele Iohannis. E important sa adoptam acest proiect de lege in aceasta sesiune parlamentara”, a aratat ea.
Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anuntat, vineri, ca Uniunea va avea ca mandat la consultarile de la Palatul Cotroceni o legislatie electorala care asigura reprezentare proportionala, primari alesi dintr-un singur tur de scrutin si un prag electoral de 3% la alegerile locale.
Kelemen Hunor a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la Congresul UDMR, ca el va conduce delegatia Uniunii la consultarile de la Palatul Cotroceni, din care vor mai face parte liderii grupurilor parlamentare ale Uniunii, presedintele CRU, precum si alte persoane.
„Eu voi conduce delegatia UDMR, componenta o vom stabili pana luni, dar liderii grupurilor parlamentare vor fi acolo, va fi presedintele CRU, dar si alti colegi. Mandatul va fi foarte clar, vrem o legislatie electorala care asigura o reprezentare proportionala, primari alesi dintr-un singur tur de scrutin si vom propune prag electoral de 3% pentru alegerile locale. Pentru parlamentare sustinem ideea revenirii pe liste judetene, dar repartizarea mandatelor sa fie pe un sistem care asigura reprezentare proportionala. Votul pentru diaspora, da, cu niste reglementari foarte stricte, asa cum fac si altii, exista niste criterii, cu inregistrarea prealabila a celor care vor sa mearga la vot. Nu trebuie sa fie niciun cetatean care vrea sa mearga la vot si nu aiba aceasta posibilitate”, a spus Kelemen.
Seful statului anunta intentia de a chema partidele parlamentarem din nou, la consultari, in conferinta de bilant pe care a sustinut-o la Palatul Cotroceni, la implinirea a 100 de zile de mandat prezidential. Ulterior, Iohannis scria pe Facebook: ”Dupa sarbatorile de Pasti, voi relua consultarile cu partidele politice si vom evalua cat s-a realizat din calendarul actiunilor stabilite la inceputul sesiunii parlamentare.
Aceasta este cea de-a treia runda de consultari pe care presedintele Klaus Iohannis o organizeaza, cu partidele parlamentare, de la preluarea mandatului, in decembrie 2014.
Prima runda de consultari a avut loc in 12 ianuarie, scopul acestor discutii fiind incheierea unui acord politic cu vederea asigurarii, in anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apararii Nationale.Presedintele Klaus Iohannnis si reprezentantii partidelor parlamentare au semnat, in urma consultarilor, un Acord politic cu scopul asigurarii, in 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru MApN.
A doua runda de consultari presedinte-partide a avut ca tematica prioritatile legislative ale sesiunii parlamentare: votul in diaspora, finantarea campaniilor si a partidelor si ridicarea imunitatii parlamentare. Intalnirile s-au desfasurat in 28 ianuarie.
Klaus Iohannis declara, in urma consultarilor cu partidele politice, ca s-a convenit un calendar, care presupunea ca pana la sfarsitul acestei sesiuni parlamentare sa existe un nou pachet de legi – privind alegerile locale si parlamentare, votul romanilor din diaspora, finantarea partidelor si campaniilor electorale, legea partidelor.
”Ma astept ca acest calendar sa fie respectat. In acest fel vom arata doua lucruri: acela ca reforma institutiilor politice a fost demarata si exista cadrul pentru ea. Si ca atunci cand dezbatem si suntem responsabili, chiar daca avem pareri diferite, putem construi pentru Romania. Prin respectarea calendarului convenit, Parlamentul Romaniei are in aceasta sesiune oportunitatea de a implini o asteptare, de a avea un prim rezultat concret si de a incepe sa recastige in mod autentic increderea oamenilor”, preciza presedintele Iohannis.
Sefului statului considera ca ”modificarea legislatiei privind finantarea partidelor si a campaniilor electorale, precum si o noua lege a partidelor politice trebuie sa conduca la o crestere a transparentei, integritatii si participarii, dar si la disparitia unor fenomene absolut nedorite precum mita electorala sau turismul electoral”.
”Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat galeti si nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a caror provenienta toata lumea se intreaba, dar nimeni nu raspunde. Am vazut ca la aceste capitole aveti deja propuneri care sa faca legislatia mai clara, mai transparenta, mai riguroasa cand vine vorba despre finantare si mai flexibila, mai inclusiva, mai deschisa cand vine vorba despre incurajarea participarii”, spunea Iohannis, dupa consultarile cu partidele.
Proiectele politice discutate de presedinte si partide in precedenta intalnire se afla inca in faza de dezbatere parlamentara. La inceputul lunii martie, Comisia de Cod electoral din Parlament a finalizat proiectul de lege privind partidele politice si proiectele privind alegerile locale si finantarea partidelor.
Acestea au intrat in procesul legislativ. Singura lege care a fost adoptata a fost legea finantarii partidelor, care a fost retrimisa de catre presedinte Parlamentului, pe 10 aprilie, inainte de sarbatoarea de Paste, pentru reexaminare, seful statului apreciind ca legea trimisa pentru promulgare are probleme legate de repectarea procedurii parlamentare.
Un alt proiect aflat pe lista partidelor parlamentare, pentru rezolvare pana la finalul sesiunii parlamentare, este votul prin corespondenta, pentru romanii din diaspora. inregistrat la Camera Deputatilor de liberali dar care nu a re sustinere din partea celorlalte formatiuni politice.
Unul din subiectele cel mai importamte pe agenda consultarilor de la Palatul Cotroceni va viza, cel mai probabil, respingerea de catre Camera Deputatilor si Senat a unor cereri venite din partea Justitiei in cazul unor parlamentari, dupa ce Parlamentul, in Camerele sale, a respins, de la inceputul acestui an, trei cereri venite din partea Justitiei.
In 31 martie, presedintele Klaus Iohannis declara, in conferinta de presa organizata la 100 de zile de la preluarea mandatului, ca „cea mai mare nemultumire” a sa in aceasta perioada si „cea mai mare restanta” „ramane modul in care Parlamentul continua sa trateze cererile Justitiei, dar si faptul ca promisiunea de a face mai transparente si mai simple procedurile care privesc incuviintarea cererilor Justitiei nu a fost onorata inca de partide”.
„Fiecare episod in care justitia este blocata in Parlament inseamna un pas inapoi in recastigarea increderii publice si o sursa de pierdere a legitimitatii, iar efectele depasesc momentul unui vot. Iar efectele depasesc momentul unui vot”, adauga el.
Senatul nu a incuviintat, in 25 martie, cererea DNA privind retinerea si arestarea preventiva a lui Dan Sova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de incuviintare a inceperii urmaririi penale impotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. De asemenea, Camera Deputatilor a respins, pe 11 martie, cererea de incuviintare a urmaririi penale in cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.
In urma votului in cazul Sova, cand Senatul nu a incuviintat retinerea si arestarea preventiva a acestuia ca urmare a faptului ca nu a fost intrunit votul majoritatii senatorilor, presedintele Klaus Iohannis, CSM si PNL au trimis sesizari la Curtea Constitutionala.
Curtea Constitutionala a acceptat sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii, stabilind ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre PICCJ si Senat, declansat de refuzul acestuia din urma de a redacta hotararea care atesta rezultatatul votului.
In plus, Curtea a decis ca Senatul are obligatia de a redacta hotararea adoptata in sedinta plenului din 25 martie 2015, prin care atesta rezultatul votului cu privire la cererea de incuviintare a arestarii senatorului Dan Sova, de a comunica hotararea autoritatilor publice competente si de a o publica in Monitorul Oficial.
In replica, presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu a declarat ca Senatul va da hotararea in cazul votului privind arestarea preventiva a lui Dan Sova doar dupa publicarea in Monitorul Oficial a motivarii deciziei Curtii Constitutionale.
”Pana nu apare motivarea scrisa a Curtii Consttutionale, publicata in Monitorul Oficial, nu putem spune ca suntem in faza de comunicare oficiala, interinstitutionala, in asa fel incat sa ne permitem o anumita pozitie si reactie”, a spus Tariceanu, intrebat cand va redacta Senatul decizia in cazul votului privind arestarea preventiva a lui Dan Sova, in urma deciziei Curtii Constitutionale.
Vineri, Curtea Constitutionala a publicat motivarea deciziei privind conflictul juridic de natura constitutionala intre PICCJ si Senat, in care se arata ca aceasta camera trebuie sa redacteze hotararea in cazul cererii DNA de arestare a lui Dan Sova, intrucat, altfel, procedura nu este finalizata, pentru ca nu poate fi publicata in Monitorul Oficial.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
