Presedintele rus Vladimir Putin este asteptat joi la Belgrad, intr-o vizita cu un puternic caracter simbolic, pentru a ancora influenta si prezenta Rusiei in centrul Europei, in Serbia, tara candidata la aderarea la UE, care se arata foarte atenta sa nu-l deranjeze pe marele aliat traditional rus.
Confruntat cu o racire a relatiilor cu UE, pe fondul conflictului in Ucraina, presedintele rus, care va participa la ceremoniile marcand a 70-a aniversare de la eliberarea Belgradului, poate conta pe o primire calduroasa in Serbia, care refuza sa se alinieze sanctiunilor impuse Moscovei de Bruxelles.
„Cand am decis sa negociem cu Uniunea Europeana, nu am discutat despre sanctiuni impotriva Rusiei”, a subliniat presedintele sarb Tomislav Nikolici, intr-un interviu acordat presei la sfarsitul saptamanii. „Rusia are numerosi aliati in lume, dar in Europa cei dispusi sa i se alature lui Putin sunt putini. In schimb, in Serbia majoritatea cetatenilor mentin o opinie pozitiva despre presedintele rus”, a apreciat, la randul sau, istoricul sarb Cedomir Antici.
De la declansarea crizei din Ucraina, in noiembrie 2013, diplomatia sarba intretine un echilibru fragil intre respectarea obligatiilor fata de UE – cu care a inceput negocieri de aderare in ianuarie – si mentinerea bunelor relatii cu Moscova, care a sustinut Belgradul in numeroase dosare internationale sensibile, intre care cel al independentei Kosovo, nerecunoscuta de Rusia.
In acest context, pentru Moscova este important ca apropierea Serbiei de UE sa nu prejudicieze parteneriatul cu Belgradul si interesele rusesti in regiune. „Scopul principal al vizitei in Serbia este sustinerea legaturilor existente. Energia va fi un subiect foarte important” pe agenda discutiilor, a declarat Feodor Lukianov, redactor sef al revistei „Rusia in politica globala”.
De altfel, Serbia este una dintre tarile prin care ar urma sa treaca gazoductul South Stream, proiect al Gazprom evaluat la 16 miliarde de euro, care, de la sfarsitul anului 2015, ar urma sa transporte gaze rusesti spre Europa, ocolind Ucraina.
In aceasta privinta, Comisia Europeana, care considera ca legislatia europeana pentru pietele publice nu a fost respectata, in special in ceea ce priveste accesul tarilor terte, a obtinut din partea Bulgariei promisiunea sa intrerupa lucrarile la gazoduct, in timp ce Serbia a afirmat categoric ca lucrarile continua pe teritoriul sau. De altfel, Gazprom este proprietarul majoritar al companiei petroliere sarbe Nis, cu 51 % din actiuni.
In plus, Belgradul si Moscova au infiintat la aeroportul din Nis, in sudul Serbiei, un Centru regional pentru situatii de urgenta, unde stationeaza avioane rusesti gata sa intervina in regiune, la cererea altor tari. Pe de alta parte, Moscova si Belgradul au semnat in ianuarie 2013 un acord de credit in valoare de 800 de milioane de dolari destinati reconstruirii infrastructurii feroviare sarbe. Ulterior, in aprilie, Moscova a acordat aliatului sarb un alt imprumut in valoare de 500 de milioane de dolari, pentru a ajuta Belgradul sa depaseasca problemele aparute in urma deficitului bugetar.
– Belgradul se pregateste pentru parada militara
Pe de alta parte, vizita presedintelui rus in Serbia reprezinta pentru Belgrad ocazia de a transmite mesaje politice Occidentului, considera analistul politic Miodrag Radojevici. In timp ce Serbia se pregateste sa preia presedintia OSCE, in 2015, Belgradul „ar putea incerca sa se afirme ca un loc potrivit pentru intrevederi intre reprezentanti ai Rusiei si ai Occidentului pe teme precum Ucraina, care nu privesc in mod special Serbia”, a declarat el.
In afara de intrevederile cu oficialii sarbi, presedintele Vladimir Putin va asista la o ampla parada militara, prima organizata in capitala sarba dupa 1985, care va marca 70 de ani de la eliberarea Belgradului de sub ocupatia nazista. Cu acest prilej, presedintele rus va sustine un discurs in fata participantilor la eveniment.
Peste 3.000 de militari sarbi, precum si unitati de blindate si aviatie, vor participa la aceasta parada, urmand sa li se alature alti invitati din Rusia, printre care grupul de acrobatie aeriana Strizhi, al aviatiei militare ruse.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
