Google il sarbatoreste, luni, pe Bartolomeo Cristofori, „parintele” pianului, printr-un logo special, care marcheaza implinirea a 360 de ani de la nasterea acestui inventator italian de instrumente muzicale.
Noul logo publicat luni pe google.ro este unul interactiv si il prezinta pe Bartolomeo Cristofori cantand la un pian.
De asemenea, prin intermediul unui buton special, internautii pot sa trimita logoul care sarbatoreste implinirea a 360 de ani de la nasterea lui Bartolomeo Cristofori spre a fi postat pe retelele de socializare Google+, Facebook si Twitter, dar si prin e-mail.
Google isi schimba logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.
Bartolomeo Cristofori s-a nascut pe 4 mai 1655, la Padova, si a decedat pe 27 ianuarie 1731, la Florenta. Acesta a fost un creator de instrumente muzicale, fiind considerat inventatorul pianului. In 1698 a creat un prim cembalo a martelletti (clavecin cu ciocanele), iar, inspre 1710, primul sau pianoforte, din care si in prezent se mai pastreaza un exemplar, datand din 1720, la Metropolitan Museum din New York, conform Wikipedia.
Despre prima parte a vietii lui Bartolomeo Cristofori se cunosc foarte putine lucruri. La varsta de 33 de ani, in 1688, Cristofori a inceput sa lucreze pentru Ferdinando de Medici, mare duce de Toscana, care era foarte pasionat de muzica. Acesta l-a angajat pe Cristofori nu doar sa aiba grija de multele instrumente muzicale pe care le detinea, ci si ca posibil inventator al unor instrumente muzicale.
Inainte de a inventa pianul, Bartolomeo Cristofori a creat doua alte instrumente muzicale cu claviatura, un fel de clavecine. Cel de-al doilea intrument a fost inventat de acesta in 1690. Cristofori a inceput experimentele pentru realizarea primului sau pian in 1698.
Pianul (prescurtarea comuna a cuvantului de origine italiana „pianoforte”) este un instrument muzical, in care sunetul este produs de corzi metalice fixate pe o placa de rezonanta din lemn, lovite de ciocanele acoperite cu pasla, prin intermediul unei claviaturi.
Povestea pianului incepe la jumatatea secolului al XII-lea cu primul sau stramos – monocordul cu clape – caruia ulterior i-au fost adaugate mai multe coarde, transformandu-se in mult mai cunoscutul clavicord, care functiona printr-un mecanism de atingere a coardelor in momentul apasarii clapelor. Pana la inceputul secolului al XV-lea, clavicordul ajunge sa aiba zece coarde, fiecare dintre ele producand cel putin doua note prin atingerea coardelor in doua puncte diferite pe lungimea acestora.
Un alt instrument premergator pianului a fost clavecinul, care producea sunete atunci cand, in urma atingerii clapelor, coardele erau ciupite de pene de lemn, asa cum buricul degetelor ciupeste coardele de chitara. Acesta avea insa dezavantajul de a nu permite celui care canta sa ofere dinamism muzicii. Desi a fost des utilizat pe parcursul a doua sute de ani, pana in secolul al XVIII-lea claviatura sa ajungand pana la opt octave, clavecinul a pierdut treptat teren in fata unui nou instrument numit pianoforte.
In 1709, Bartolomeo Cristofori incepea constructia primului mecanism de pian pe principiul atingerii coardelor cu ciocanele, fara ca acestea sa ramana in contact cu coarda dupa producerea sunetului. In plus, impactul ciocanelelor putea fi controlat cu ajutorul pedalelor. Denumirea de pianoforte, mentinuta pana in 1850, a fost data tocmai datorita acestui principiu de functionare care permitea obtinerea unui sunet variat si clar, mai lung sau mai scurt, mai tare sau mai incet, in functie de dorinta celui care actiona clapele.
Inventia lui Cristofori a fost mentionata pentru prima data in 1711, impreuna cu o schita a instrumentului, intr-un document scris de Francesco Scipione Maffei, constituind sursa de inspiratie pentru prima generatie de fabricanti de piane.
De-a lungul vietii, Bartolomeo Cristofori a construit aproximativ douazeci de piane, doar trei dintre acestea, care dateaza din anul 1720, pastrandu-se pana in prezent in muzee din Europa si SUA.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
