Adrian Nastase a venit, astazi, 13 mai, la instanta suprema, unde Completul de cinci judecatori va lua in discutie recursurile din dosarul „Zambaccian”, el declarand ca este convins ca achitarea dispusa de instanta de fond va fi reconfirmata. Fostul premier si sotia acestuia au ajuns in jurul orei 8.45 la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Fostul premier a reafirmat ca este nevinovat si ca in dosarul „Zambaccian” au fost unite nenumarate alte dosare, de aceea au fost chestiuni de clarificat. „Ele au fost clarificate pe fond si sunt convins ca asa vor ramane”, a spus Adrian Nastase. Acesta a reafirmat ca este nevinovat si ca este convins ca achitarea dispusa de instanta de fond va fi reconfirmata.
La instanta suprema a venit si Andrei Nastase, fiul cel mare al fostului premier, Adrian Nastase declarand ca acesta este purtatorul de cuvant al familiei si trebuie sa fie prezent. Dosarul „Zambaccian” a ajuns pe rolul Completului de cinci judecatori al instantei supreme dupa ce procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au motivat recursul impotriva deciziei din 30 martie 2012 data de un complet de trei judecatori.
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au aratat in motivele de recurs depuse la dosar ca cei trei judecatori de la fond care au dispus achitarea sotilor Nastase pentru unele dintre fapte au interpretat intr-un mod „eronat” dovezile stranse pe parcursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti.
Potrivit procurorilor, probele administrate in cursul procesului penal duc la concluzia ca Adrian Nastase se face vinovat de luare de mita. „Este cert ca Adrian Nastase, atat direct cat si prin Daniela Nastase, a primit in mod repetat foloase necuvenite constand in contravaloarea unor bunuri importate din China si cheltuielile aferente”, au notat procurorii in documentul citat.
In opinia procurorilor anticoruptie, „simpla acceptare de efectuare ale unor servicii de achizitie, depozitare si importuri bunuri, urmata de preluarea acestor bunuri din depozitul REMAT apartinand lui Sever Rocsin, in lipsa unor documente care sa justifice transferul proprietatilor, constituie un folos necuvenit acceptat”.
Procurorii mai arata ca „simpla acceptare a efectuarii unor lucrari de constructii la imobilele ce ii apartineau in lipsa unui contract si fara sa existe solicitarea facturarii acestora, nici macar la finalizarea lucrarilor si fara existenta efectuarii vreunei plati constituie un folos necuvenit acceptat de Adrian Nastase”.
Procurorii au precizat ca raportul de expertiza contabila intocmit in faza de urmarire penala – care nu a fost contestat de inculpati niciodata, privind cheltuielile efectuate de societatea bacauana Vertcon pentru importurile din China – a concluzionat ca societatea „a suportat valoarea importurilor”, incluzand taxe vamale si contravaloarea serviciilor unor prestatori interni, iar transportul a fost achitat de parteneri externi.
In legatura cu acuzatiile aduse sotilor Nastase privind lucrarile de la imobilul din strada Christian Tell, procurorii sustin ca toate probele arata ca lucrarile au inceput in 2011, cand proprietara imobilului era Tamara Cernasor, iar lucrarile au fost facute de societatea din Bacau.
Procurorii au mai aratat ca, dupa decesul Tamarei Cernasov, „suma de bani ce reprezinta contravaloarea imobilului nu se regaseste in declaratia de avere a lui Adrian Nastase, desi celelalte bunuri lasate mostenire de catre aceasta se regasesc in declaratie”.
Totodata, procurorii au notat in documentul citat ca martora Magdalena Jora a aratat in fata anchetatorilor ca in 2006 „inculpata Nastase Daniela i-a spus ca va fi chemata la DNA si i-a sugerat sa declare ca proprietatea din strada Christian Tell este a numitului Paul Opris”.
Anchetatorii au precizat ca ofiterului SPP Marian Sopu a aratat ca, intr-o vizita a lui Adrian Nastase la imobilul din strada Christian Tell a fost gasit un pistol in podul casei, pe care l-a preluat fara a intocmi vreun act constatator. Din modul in care a procedat martorul Marian Sopu, „rezulta clar ca proprietarea era a lui Adrian Nastase, or altfel martorul, conform atributiilor sale, trebuia sa faca demersurile legale pentru a asigura securitatea fostului prim-ministru”, sustin procurorii DNA.
In motivele de recurs, procurorii DNA mai arata ca „temeiul pentru care s-a dispus achitarea lui Adrian Nastase pentru fapta de luare de mita este in contradictie cu motivarea solutiei, instanta, in considerentele hotararii, apreciind ca Adrian Nastase a primit foloase necuvenite de la Irina Paula Jianu reprezentand contravaloarea importurilor unor bunuri din China”.
Referitor la sumele ridicate de Irina Paula Jianu din casieria firmei Vertcon, procurorii arata ca, in motivarea solutiei de achitare, instanta face referire la lista obiectelor incarcate in avionul delegatiei oficiale a lui Adrian Nastase in China. Bunurile au fost cumparate de Irina Paula Jianu, „dar acest transport nu a facut obiectul cercetarilor in cauza”, au precizat procurorii.
DNA cere celor cinci judecatori casarea deciziei din 30 martie 2012 privind achitarea lui Adrian Nastase si a Danielei Nastase si condamnarea acestora pentru luare de mita. Procurorii sustin ca acuzatiile sunt pe deplin probate si ca, in raport de functiile si calitatile detinute, a modului in care cei trei au savarsit faptele, a impactului faptelor in mediul social, precum si a pericolului social concret, acestia trebuie condamnati.
Totodata, DNA a precizat ca Adrian Nastase si Irina Paula Jianu au mai fost condamnati la pedepse cu executare, tot pentru fapte de coruptie. In dosarul „Zambaccian”, Adrian Nastase a fost condamnat in 30 martie 2012 la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru santaj, fiind achitat pentru luare de mita.
Sotia fostului premier, Daniela Nastase, a fost condamnata atunci tot la trei ani de inchisoare cu suspendare, pentru „participatie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamala”, fiind achitata pentru complicitate la luare de mita si santaj.
Fostul sef al Inspectoratului de Stat in Constructii Irina Paula Jianu a primit o pedeapsa de trei ani de inchisoare cu executare. Instanta a dispus in cazul acesteia o pedeapsa de doi ani de inchisoare pentru folosirea bunurilor societatii comerciale impotriva scopurilor acesteia si o alta pedeapsa, de trei ani de inchisoare, pentru participatie improprie la folosirea de documente false la vama. Cele doua pedepse au fost contopite de instanta, Jianu urmand sa exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de inchisoare, daca sentinta va deveni definitiva. Irina Jianu a fost achitata de magistrati pentru dare de mita, spalare de bani si fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzasera in acest dosar.
Sentinta din 30 martie 2012 a completului de trei judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost contestata la Completul de cinci judecatori, care urmeaza sa dea o decizie definitiva in aceasta cauza.In 5 mai 2010, Directia Nationala Anticoruptie i-a trimis in judecata pe Adrian Nastase, Daniela Nastase si Irina Paula Jianu pentru fapte de coruptie.
Procurorii DNA au sustinut ca, in perioada 2002 – 2004, in calitate de prim-ministru – cu atributii de coordonare a activitatii membrilor Guvernului, de numire a conducatorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului si a altor persoane ce indeplinesc functii publice, cu atributii de control in ce priveste activitatea ministrilor si atributii de control asupra autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale prin Aparatul de lucru al primului ministru – Adrian Nastase ar fi primit, in mod direct si prin intermediul Danielei Nastase, foloase necuvenite in valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.
Aceste foloase constau in contravaloarea unor bunuri importate din China si cheltuielile aferente acestor importuri, precum si contravalorea unor lucrari efectuate la imobilele lui Nastase din localitatea Cornu si din Bucuresti.
Potrivit expertilor consultati de gandul.info, in cazul in care completul de cinci judecatori mentine aceasta pedeapsa pentru Adrian Nastase, atunci acesta ar mai sta in inchisoare pentru o perioada minima de trei-patru luni. Practic, Curtea Suprema va contopi pedeapsa de doi ani cu executare din dosarul „Trofeul calitatii” cu cea din acest dosar si astfel va rezulta o pedeapsa totala de trei ani cu executare. Asta pentru ca pedeapsa de trei ani cu suspedare devine trei ani cu executare.
Cu toate acestea, Nastase nu este obligat sa petreaca efectiv trei ani in inchisoare, ci doar o treime din pedeapsa, pentru ca beneficiaza de prevederea care spune ca dupa implinirea varstei de 60 de ani trebuie sa efectuezi doar o treime din pedeapsa. Nastase a efectuat o treime din pedeapsa de doi ani din Trofeul Calitatii, insa va trebui sa mai execute trei-patru luni pentru a ajunge si la fractia de o treime din posibila pedeapsa de trei ani dupa sentinta finala din acest dosar, a precizat gandul.info.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
