 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
Se porneste din Baia Mare spre Grosi, Dumbravita, Rus. Pajistile de un verde crud debordeaza de flori portocalii de papadii si albe de traista ciobanuluii. Salciile, ce flancheaza cursurile paraielor si a vailor, ofera o nota de prospetime si optimism. Pe tarlalele din preajma soselei, sunt sanse sa intalnesti fazani sau turme de oi si capre.
Se intra in stravechiul Fisculas, traversand asezarile rurale care in perioada austro-ungara au beneficiat de un regim fiscal stimulativ indeosebi pentru cei care erau prinsi in activitatile miniere din Baia Sprie-Baia Mare-Cavnic.
Din Rus, acolo unde drumul se bifurca, se suie usor la dreapta, pentru ca apoi sa se coboare pe langa noua biserica greco-catolica de lemn in sat.
De aici se urmeaza un drum pietruit spre sud ce traverseaza o zona de pasune comunala situata pe Dealul Magherus. in dreapta, adica spre vest, se vede un apendice al Dumbravitei si, foarte aproape, fabrica pentru echipamente aeronautice din localitate.
Gospodarii traditionale chiorene
La stanga, putin mai departe si catre hotarul satului Cetatele, se afla splendida Padure de stejar Vranicioaia, marcata cu o troita, ce face trecerea din sindresti in Carpinis, adica dinspre Fisculas spre tara Chioarului. Aici se observa cateva gospodarii, din care una veche construita din chirpici, dar pustie. Le est de Vranicioaia, coborand spre Braniste, se pot admira livezile tinere de pruni.
Pe acolo a trecut odinioara linia de cale ferata forestiera Razoare-Magureni-Cernesti-Carpinis-Baia Mare. Dincolo de Braniste, prin Carpinisul Vechi (initiala vatra a satului) spre est, pe Fata Cornilor, se vad alte livezi de pruni.
La nord, domina o frumoasa plantatie de pin iar la liziera, atrage atentia o gospodarie mare ce apartine unui fost minier, azi pensionar. La vest-sud-vest de Vranicioaia (336 metri altitudine) impresioneaza Padurea Mare de stejar care se intinde spre Dumbravita, Carbunari si pana aproape de Curtuiusu Mic.
Datorita splendidei zile insorite, se poate panorama circular, siluetele albe ale ciresilor si prunilor abia infloriti incantand privirea. Se urmeaza drumul auto-forestier pana la marginea nordica a Carpinisului.
Se face un scurt popas la frumoasa troita, daltuita in lemn de stejar, aflata la poalele unui secular codru de stejar. Pe liziera sa sudica, este un vechi drum pietruit ce leaga Carpinisul Nou de Carpinisul Vechi, prin gospodariile rare dar prospere.
Un modest parau curge in fata lor afluind in valea Carpinisului. Se admira in treacat vechile grajduri si suri, patulele (costeiele) pentru porumb specific chiorene, impletite din nuiele de alun sau confectionate din lesuri de bred, gutuii japonezi imbobociti, cele doua biserici cu siluetele lor armonioase apropiate, dar si gospodariile cocotate spre vest, pe dealurile cu livezi limitrofe Padurii Mari.
Se urmeaza drumul pietruit ce taie codrul de stejar pentru a descinde in Carpinisul Vechi, lasand in urma pe stanga, dupa aproximativ un km, o gospodarie traditionala veche si pitoreasca, dar pustie. De aici se coboara usor, avand in stanga Branistea (altitudine 292 m) cu urmele fostului terasament al caii ferate forestiere Lomas. Se trece direct prin vad valea cu ape putine si se suie spre NE, prin Fata Cornilor, pentru a ajunge la liziera plantatiei de molid si pin.
Taul Mare si Taul Mic de la Padurea Cetatelei
Urmand drumul de pe liziera plantatiei de conifere spre est, in dreapta se pot observa succesiv spalierii seculari cu vita hibrida de vie (asa numita rosca), tradand vechile gospodarii carpinisene din care nu au mai ramas nici macar fundatiile.
Acolo unde plantatia se termina, continuand spre E-SE cu codrul secular de stejar, se schimba directia de deplasare spre N-NE, iesind intr-o vasta pasune umeda traversata de doua magistrale electrice paralele de inalta tensiune, una pe stalpi uriasi de otel, cealalta pe stalpi din beton armat.
Din acel loc, privind spre vest, se pot admira Manastirea Habra si satul Grosi, iar la dreapta lor Baia Mare, padurile de pe culmile sale nordice, Dealul Crucii, Ignisul, mult mai aproape Rus, Sindresti, Unguras.
Se traverseaza pajistea pe sub liniile de inalta tensiune, in timp ce liziera codrului, in directia nord-vest, este din ce in ce mai departe. in dreapta se aude susurul unui parau si imediat se ajunge la primul tau, aproximativ circular, cu oglinda inegal separata de trunchiul unui arbore pravalit.
Al doilea tau este in aval de acesta, pe directia nord-vest iar al treilea, foarte modest, pare mai degraba o balta cu ape tulburi-laptoase. Li se spune Taul Mare si Taul Mic de la Padurea Cetatelei si sunt cunoscute de pescarii care vin aici pentru caras si crap chiar si in plina perioada de prohibitie. De la tauri, prin padurea de stejar, daca privesti pe directia nord-est, se vede biserica din Cetatele.
Taurile aflate Pe imas la Cetatele sunt aproape circular inconjurate de tufele de paducel, porumbari si carpeni, in timp ce in pajistea dinspre vest cativa porumbari razleti amintesc, prin siluetele lor, de salcamii savanelor africane.
De la tauri se suie prin pajistea larga, trecandu-se din nou, dar in sens invers, pe sub liniile de inalta tensiune, spre coltul sud-estic al poienii (359 m altitudine), pana la un drum de caruta.
“Dansurile fantastice” ale fagilor
Se urmeaza apoi directia sud-est. Patru capriooare o zbughesc speriate, in timp ce se aud trei impuscaturi seci vanatoresti, dovada a faptului ca se braconeaza nu doar la peste in Maramures.
Se traverseaza codrul de stejar inspre carpinisul tanar si apoi, pe un drum de TAF de mult neumblat, fagetul matur. La tot pasul se pot admira ciudatele imbinari ale trunchiurilor, torsionari ce aduc unor dansuri fantastice ale fagilor cu scoarte sur-argintii, uscate. Batranii spun ca daca fagul are scoarta uscata, sur-argintie, vremea este buna, iar atunci cand aceasta se umezeste si se intuneca la culoare, urmeaza ploaie.
Valea Negrii, orientata de la est catre vest, este foarte modesta ca debit, in aval cursul sau fiind blocat de fagii dezradacinati de furtuni, pravaliti de pe un mal pe celalalt.
In dreapta sus, chiar pe la obarsia vaii Negrii, se observa varful Ciungului ( 441 m altitudine) iar la sud-est, catre hotarul Faurestiului, Dealul Dumbrava , chelios si cu larga belvedere (453 m altitudine).
Se tine drumul de TAF care acompaniaza malul drept al vaii Negrii, fiind acoperit in buna parte de frunzisul uscat de fag si se traverseaza cursurile a doua paraie modeste ce si-au daltuit albiile bolovanoase, in speta in calcare si marne.
Acolo unde drumul pare sa se termine iar valea Negrii primeste dinspre nord-est un afluent mai afund si relieful este salbatic cu versantii abrupti, se suie direct pe un picior catre nord-vest, iesind in Dealul Maciste, cu doua gospodarii si livezi de prun.
Se constata, pe liziera nordica, o alta gospodarie solitara , una fiind disimulata pe aceeasi culme dar ceva mai spre sud-vest, intercalata codrului. Dedesubt, se observa o duzina de cazi mari din scandura de brad, folosite pentru stocarea borhotului de fructe. Prezenta lor tradeaza apropiata horincie din Carpinis.
In capatul ulitei, troneaza o vila frumoasa, construita cu bun gust, dotata cu de toate. Totul este inconjurat de tineri si batrani pruni, meri, peri, ciresi meticulos ingrijiti.
La bisericile cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”
Soarele isi reintra treptat in drepturi. Lumea revenita de la slujba liturgica de Florii gusta sarbatoarea, ospatandu-se cu gratare din carne de porc, carnati si mititei, in prealabil stropite cu cate un pahar de horinca de prune.
Este bine cunoscuta ospitalitatea localnicilor de aici si e tare greu sa-i refuzi fara sa jignesti omenosii carpiniseni! La baza gardurilor vii de carpeni, tocmai au inflorit priboii cu petale stelare albastre, botezati saschiu in alte zone ale tarii.
Nu lipsesc florile Pastilor si buchetele policrome exuberante de mierea ursului. Ciresii de soi, dar si salbatici, alaturi de tinerii si maturii mesteceni ori salciile si arinii din lungul vailor, sunt cei care induc impresia de imens buchet.
Se tine cureaua asfaltului ce conduce spre scoala si magazin si apoi la cele doua biserici. in treacat, se admira casele si gospodariile, in special costeiele impletite din nuiele, ferestrele mici, migalos ornamentate cu motive geometrice, fantanile cu ghizduri trainice, din stejar frumos imbinate, usile mari ale surilor, impodobite cu simboluri solare, florale ori cu gugustiuci sau cuci.
Ascunsa de o mare tufa de gutui japonez, se vede o cruce straveche de hotar cioplita in calcar si, nu departe de ea, se afla o mult mai recenta troita din lemn de stejar, protejata de o copertina acoperita cu sindrila. Vechea cruce de piatra, cu un ruginit Christ pictat naiv pe tabla si flancat de doi bucalati ingeri, marcheaza practic hotarul dintre Carpinisul Nou si Carpinisul Vechi.
In centrul Carpinisului se intra pe sub monumentala poarta maramureseana in tintirimul noii biserici ortodoxe ce a fost inaltata in anii 1941-1942 si care are hramul Adormirea Maicii Domnului.
Clopotnita veche, protejata de un stejar batran, este adapostita intr-o constructie de lemn aducand unei suri, iar in ea se pot vedea patru clopote verzui coclit-patinate si, in prelungire, un fel de sopron cu o lunga masa pentru comemorarea stramosilor. Doua fresce si un mozaic decoreaza frontispiciul bisericii noi.
Slujba de Florii s-a terminat de cateva ceasuri si sfantul lacas, extraordinar decorat in interior, este acum inchis. Catapeteasma, o adevarata capodopera, a fost sculptata de reputatul maestru Vida Gheza si repictata odata cu frescele.
Vechea biserica, monument istoric, este asezata putin mai la est, intr-o ograda alungita si este strajuita de doi molizi batrani. Lacasul de cult are de asemenea hramul Adormirea Maicii Domnului, fiind ridicat in 1712, parohul fiind, din 2001, tanarul preot Adrian Pop.
Ciresi, narcise si magnolii in floare
Dupa acest intermezzo ecumenico-turistic se porneste spre Berinta, admirand insa in Carpinis o multime de solarii pentru legume. Se opreste dincolo de vechea varianta a drumului pietruit Targu Lapus-Carbunari-Baia Mare, aflat aproape de intrarea spre Berinta, pentru a admira pe un delusor din dreapta soselei strajuita de un palc de molizi o bisericuta veche moroseneasca cu turla ascutita trasa in tabla galvanizata, ca si sarpanta.
Vizavi, se poate vedea o gospodarie veche traditionala, cu grajd, sura si fantana cu roata de lemn si lant, cotet pentru porci si coscodar pentru gaini.
Din nefericire, este deplin pustie, devastata de catre vagabonzi si abandonata. La stanga, la circa 500 metri distanta, de pe un deal, atrage atentia bisericuta Schitului Berinta, ridicata de familia pictorului Rusu intr-o maniera neobizantin-ortodoxa, dupa tragica pierdere a unicului lor fiu.
Din Carbunari-Grosi-Baia Mare peisajele cu codri de stejari, plopi tremuratori, mesteceni, salcii si ciresi inflorind, livezile succesive , gradinitele de flori cu narcise si magnoliile de la porti intregesc circuitul turistic.
In lunca de dincolo de Dumbravita, se face un ultim popas pentru a admira micile turme si ciopoare de oi si capre cu miei si iezi cucuieti ce zburda fara griji in pajistea de un verde crud neverosimil. Coborand din Grosi in Baia Mare, amfiteatru inconjurat de paduri si livezi seamana acum cu o imensa si superba jerba de flori.
Foto: Carpinis (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
