Vezi GALERIE FOTO
Un dar pentru nepotul Radu, pentru a-l recompensa la finalul clasei I avea sa fie o excursie deosebită prin Cheile Turzii. De altfel, invatatoarea i-a dus cu intreaga clasa pana pe platoul Dealul Alb, de unde au facut apoi o agreabila plimbare pana la Cabana Cheile Turzii. In consecinta, micul turist, la doar sapte ani si jumatate, si-a format o foarte sumara impresie asupra minunii naturii creata de eroziunea multimilenara a apelor modestei vai Hasdate.
Taluzuri si fanate splendid pastelate de intinsele insule de sanziene galben-aurii „se iau la intrecere cu cele albastru-violete de salvie. Lucerniere, porumbisti, tarlale de orz si grau date-n parg si minunate geometrii picturale. Uriasi baloti rotunzi de fan.
Se porneste dis-de-dimineata din Cluj-Napoca spre Cheile Turzii, suind Feleacul si admirand curand helesteele, Cheile Tureni si in departare depresiunea Turda. Superbe, unice, gramineele alb-paniculate unduite de briza diminetii seamana cu miniaturale panase de trufasi cavaleri medievali, dispuse in smocuri, palcuri sau acoperind mari suprafete, de parca ar fi fost deliberat cultivate.
Pe platoul Dealului Alb, se panorameaza spre Cheile Turzii, zona aval. Se porneste prin chei din fata Cabanei Cheile Turzii, intrand intr-un veritabil tunel vegetal. E liniste in zona, doar un pasionat de joging soseste asudat dinspre chei.
Fosta moara de apa
Urcand pe firul vaii dinspre Cabana Cheile Turzii, situata in aval, cei doi versanti se dezvaluie treptat printre coroanele arborilor. Versantul geografic stang isi prezinta verticalele deasupra cabanei si a Povarnisului Emil Pop prin Peretele Cald si Peretele Marac.
Sub acestia, spre valea Hasdate, versantul e acaparat de vegetatie. Poteca larga in prima parte a cheilor traverseaza zone de padure, la cateva sute de metri de cabana lasand in dreapta cladirea fostei mori de apa tradata acum de scocul sec invadat de balarii.
Imediat dupa aceea, se ajunge intr-o zona cu albia ceva mai larga si apele stagnante ale vaii Hasdate, traversand primul pod suspendat, excelent ingrijit. Poteca se ingusteaza, marcajul turistic punct rosu urmand de-acum, o vreme, malul geografic drept al vaii.
Peretii sunt dintr-o data intrerupti de ivirea impresionantului Turn al lui Mihai Bors, a carui culme descinde pana aproape in talveg. Urmeaza o zona framantat-variata, un fel de labirint al peretilor cu diferite orientari si care ofera vederii brane inierbate dar si imaginea peretilor Alghinelor.
Se traverseaza al doilea pod, poteca urmand baza versantului geografic stang, pe la piciorul Turnului Galben). Dupa Turnul Galben apar peretii versantului stang, primul masurand peste 100 de metri.
Turnul Martirilor si Turnul Fecioarei
Ascuns de varful Turnului Galben si despartit de verticalele peretilor care marginesc poteca de o larga brana inierbata, se gaseste Peretele Pripoanelor, iar in extremitatea sa stanga, delimitat de o scurta creasta si de muchia Peretelui Urias, se intalneste amfiteatrul care formeaza Peretele Caprei si Peretele Erasmus Nyaradi. 
Peretele Urias reprezinta o extraordinara cuirasa stancos-calcaroasa cu inaltimea de circa 200 de metri. El porneste din talvegul vaii Hasdate, fiind marcat in partea superioara de Turnul Martirilor si Turnul Fecioarei.
In continuarea portiunii superioare a Peretelui Urias se afla Peretele Porumbeilor, separat de firul vaii de pante inierbate si mici pereti. Lastunii impresionau cu acrobaticele lor zboruri tulburate doar de vijelioasa aparitie a cate unui inaripat rapitor.
Pacat ca valea Hasdate e poluata zoo-menajer din Petrestii de Jos si mai dinspre amonte de aceasta asezare. Nu lipsesc mizeriile abandonate de turisti needecutati. In partea stanga a Peretelui Urias, se ivesc impresionante tancuri si formatiuni stancoase ale cheilor : portalul Grotei lui Hili, ca un dublu horn urias, si muchia ingusta a Turnului Ascutit.
Act de curaj la sapte ani si jumatate
Traseul potecii se restrange din ce in ce mai mult, aducand deplasarii pe un ingust pervaz asigurat cu cablu de otel deasupra vaii care prezinta scurte repezisuri alternand cu zone de acalmie. Deplasarea cu atentie sporita este absolut necesara, calcarele slefuite fiind deosebit de alunecoase indeosebi dupa ploaie.
In toate portiunile cu potential de risc de alunecare-accidentare, Radu se tine cu una sau ambele maini de cablu, in plus il tineam si eu de o mana iar in cele mai expuse locuri ma postam intre el si valea aflata sub stancarii la cativa metri. Nu spus niciodata ca i-ar fi fost teama, parea incantat, impresionat de cele vazute si bucuros fotografiind sau filmand cu aparatul sau foto.
In partea dreapta, peste vale, se admira peretele Poligonului si muchia Turnului Despartitor flancat de conul de grohotis al Zurusului Lung. In aceasta zona, pe versantul geografic drept, se afla Sipotul Cheilor, unicul izvor cu debit permanent din interiorul cheilor, fiind alimentat de apele pluviale acumulate sub grohotele Zurusului Cetatii.
La Cetatele
Versantul stang pierde din verticalitate, ivindu-se mici pereti cu lungi creste care dau nastere unor excelente areale de escalada precum Peretele Aerian, Zona Cetateaua Mica, zonele Scorus si Gabor Feri. Aici se gasesc si portalurile celor doua pesteri situate fata in fata pe cei doi versanti separati de valea Hasdate, Cetateaua Mica pe versantul stang, respectiv Cetateaua Mare pe cel drept si ale caror intrari au fost fortificate cu ziduri in Evul Mediu de catre populatia din zona, servindu-i drept refugii pentru vremurile ostile.
Nu doar pentru un copil de sapte ani parcurgerea potecii suspendate si asigurate cu cabluri de otel, in atimp ce se admira stancariile spectaculoase, vizitand apoi Cetateaua Mica, este emotionanta, impresionanta si inubliabila.
Spre deosebire de versantul stang, care prezinta o succesiune de pereti uneori separati de brane inierbate sau punctate de arbusti, versantul drept se caracterizeaza prin prezenta unor cuirase calcaroase distincte.
Inca din avalul Peretelui Vulturilor, la baza caruia se gaseste cea mai lunga cavitate din Cheile Turzii, Pestera Ungureasca, domina partea superioara a versantului, pantele inferioare fiind acoperite cu padure, tancuri si conuri de grohote antrenate de torenti.
Urmeaza o zona in care vegetatia intrerupe stancariile, imediat dupa aceea ivindu-se Coltul Rotunjit si Coltul Crapat care strajuies de-o parte si de alta peretele Suurimelor.
Cant de pasari, zumzet de gaze…
Crestele celor doi pereti se apropie, fiind separate de pintenul Varfului Puscariu. Apele ploilor si ale topirilor zapezii, stranse in amfiteatrul format intre acesti pereti si Peretele Suurime, au produs un jgheab numit Moara, acesta separand Varful Puscariu de Coltul Crapat, terminandu-se cu un mare grohotis in baza.
Peretii versantului geografic drept continua prin Coltul Sansil aflat deasupra Sipotului Cheilor, fiind caracterizat prin custura ingusta si foarte lunga. Nu departe se observa Coltul Cetatii, cu pestera Cetateaua Mare. Aici practic se termina peretii acestui versant, in continuare spre amonte pantele apartinand padurii de foioase.
Soare fierbinte, iar evaporarea accelerata aduce dupa sine pacla. Un cort in pajistea din debutul amonte al cheilor. Cant de pasari, zumzet de gaze, dulceag parfum al intarziatelor flori ale primaverii.
Se face un scurt popas dupa o ora jumatate de parcurgere a cheilor, rehidratandu-ne si fortificandu-ne cu batoane de musli cu fructe. Apoi se continua pe poteca marcata turistic punct rosu, suind de-a coasta.
Perspective…
La dreapta raman cheile, in timp ce in fata apare campingul mic, cu casute de lemn si corturi, apoi vatra pitoreasca a Petrestiului de Jos dominat de o mare si frumoasa biserica.
Doi tineri turisti straini au innoptat sub cerul liber. Pajistea scunda, punctata de floricele si bizarele panase alb-vaporoase ale gramineelor, e imediat acaparata de lapiezurile printre care sunt din ce in ce mai prezenti arbustii, unele specii fiind calcarofile.
Cheile Turzii raman spre dreapta si din ce in ce mai jos, perspectivele spre stancariile sale fiind inedite. Apare si marcajul turistic banda albastra, mai apoi cel triunghi galben si sus, pe crestetul platoului, un stalp cu sageti indicatoare.
Relieful carstic al Cheilor Turzii prezinta, alaturi de formele de exocarst, lapiezuri cum sunt cele din Culmea Manastirii din punctul numit La Bliduri sau marea dolina din apropierea Crucii Sandulestilor, numeroase pesteri si grote uscate, acestea fiind folosite de bastinasi inca din preistorie drept adaposturi. Cercetarile arheologice efectuate in diferite situri au scos la iveala urme de locuire datate din Neolitic, Epoca bronzului si a fierului, epoca romana si cea feudala.
Derapaje…
Dupa aproximativ trei ore de la plecare, ne apropiem de Crucea Sadulestilor, la cota 754 m, continuand pe deasupra cheilor, panoramand spre localitatile Cheia, Mihai Viteazu, valea Ariesului. Frumosi gusteri solzosi, cu reflexe verzi-albastre, iscodesc circumspecti din priviri apoi o zbughesc ca sageata la adapostul tufisurilor.
Soarele arde din ce in ce mai tare, poteca incepe sa coboare in scurte si abrupte serpentine spre apropiata padure, ocolind tancuri calcaroase, mai apoi capatand aspectul unor povarnite sleauri pe care candva s-au tras lemne de foc.
Oboseala isi spune cuvantul iar Radu, neatent, derapeaza in cateva randuri pe grohotisul fin, parsiv, din gorunet, ba si cade de vreo doua-trei ori, intrebandu-ma frecvent cat mai avem pana la final dar si cat am parcurs pana acum.
Circuitul presupune aproximativ sapte km iar noi l-am realizat fara graba in patru ceasuri (un adolescent sau un adult antrenat il poate face in trei ore, mai ales daca nu aloca prea mult timp extazierii in fata maretiei peisagistice si nu viziteaza pestera Cetateaua Mica).
La ora 12, se porneste spre Cluj-Napoca iar de-acolo, la ora 13,30 , spre Zalau-Cehu Silvaniei (unde pe la ora 16 erau 32 C temp.) Baia Mare, ajungand acasa la ora 17 (avand mare noroc cu climatizarea din autoturism, altfel…).
Acest circuit din Cheile Turzii a constituit o agreabila recapitulare a precedentelor facute cu Papa si prieteni in ale turismului. Pentru Radu, cu certitudine una din primele aventuri turistice serioase din incipenta sa cariera de turist.
Foto: Cheile Turzii (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
