Vezi GALERIE FOTO
Manastirea Izvorul Tamaduirii este inecata in neguri laptoase. La N-NE, se contureaza culmile intunecate ale Muntelui lui Serban, varfurile Pop Ivan, Paltinu iar la E, peste vatra Petrovei, impadurit, trapezul Greabanului. Spre SE, se vede Tiblesul, iar spre V Gutaiul si Creasta Cocosului. Un panou informativ Vaser este amplasat langa DN 18, la cumpana apelor Dealului Hera. Fanarele cu acoperisuri mobile pe verticala, casele de lemn si negurile scaldate in razele soarelui creeaza o lume de basm.
In lunca raului Viseu, se traverseaza comunitatile rurale ale Petrovai si Leordinei, holdele cultivate cu cartofi, trifoistile, lucernierele inguste, impanzite de jirezile pregatite sa preia recolta primei coase. Panoramele nordice spre culmea Principala a Muntilor Maramuresului, ca si cele spre flancul stang ale raului Viseu, incanta pasionatii de natura.
Dincolo de Viseu de Jos, apare Pietrosul Rodnei iar dupa o afunda inseuare, in dreapta sa, varfurile Buhaescu Mare si Buhaescu Mic urmate de varful Rebra, toate cu vaiugele albe de nea ramase din iarna.
Pregatirea de plecare
In gara, vagoanele de dormit au fost transformate in camere de hotel. O frumoasa locomotiva Malaxa cu abur, care circulase pe calea ferata pana la introducerea locomotivelor Diesel si a celor electrice, constituie doar un frumos decor.
Pe o uriasa platforma, utilajele forestiere descarca din vagoanele coborate pe Vaser bustenii de brad, fag, paltin, sortandu-i inainte de procesare. In gara apar din ce in ce mai multi turisti, francezi, nemti, anglo-saxoni dar si romani, ce asteapta cu totii sa se imbarce in mocanita. Majoritatea prefera vagonul deschis in locul celor doua prevazute cu ferestre.
Mocanita pufaie… Un suierat strident anunta manevrele pregatitoare de plecare. Garnitura se indreapta in amontele malului stang al Vaserului. Se admira gospodariile specifice comunitatii de tipteri si romani din capatul NE al Viseului de Sus, zona Valea Pestilor si pe urma Valea Scradei.
Istoria tipterilor
Gradinitele cu lalele abia inflorite, tufele de liliac, merii clasici infloriti dar in special verdele crud al padurii si pajistilor creeaza impresia prospetimii. Odata ce valea se ingusteaza, se pot vedea gospodariile muntenesti solitare ce par niste cuiburi de vulturi.
Un vechi drum pietruit acompaniaza malul drept al Vaserului spre amonte. Putini stiu ca aici mergea odinioara la vanatoare regele Carol al II-lea care a avut o cabana la Faina.
Vaserul are 62 de km si se formeaza prin confluarea vailor Izvorul Boului cu Munceii Albi. Raul are un debit mai mare decat Viseul in care afluieste in orasul Viseu de Sus. Tipterii au fost cei care i-au amenajat cursul, construind haituri cu stavilare, folosind apoi forta apei pentru transportul lemnului exploatat in amonte.
Tipterii isi trag numele de la germanul zipser, adica originar din comitatul Zips care a apartinut Regatului Ungariei, azi aflat pe teritoriul Slovaciei. Imigrarea tipterilor in Maramures a inceput in 1776, extinzandu-se prin 1805 in Ducatul Bucovinei, in 1808 in Prisaca Dornei, pe-atunci numita Eisenau.
In 1809, allte valuri de tipteri au ajuns in Dragosa si Valea Stanei iar langa Valea Putnei colonia lor se numise Karlsberg. Ultimele locuri au fost ocupate de tipteri in Bucovina la Solca (Solka) si Voivodeasa (Fuersenthal).
Din nefericire, in 1940, o parte dintre tipteri s-au repatriat. Dupa razboi, putini dintre ei s-au mai intors pe Valea Vaserului si in Bucovina. Au plecat chiar inainte de 1989 tipterii tineri, capabili de munca, ce s-au stabilit in Germania, exodul producandu-se apoi dupa 1990.
Tipteri au fost numiti prin extensie si etnicii germani imigrati din Austria Superioara stabiliti pe Wassertal, adica pe Valea Vaserului, cu totii folosind un dialect specific sasesc. Meseriile lor de forestieri, plutasi, constructori de cale ferata, poduri si tunele, lacatusi-mecanici au fost partial transmise altor locuitori din zona Viseu de Sus. De asemenea, tipterii au adus in Maramures si Bucovina rasele de vaci usor adaptate zonelor de munte, Pinzgau si Schwyz care, prin metisarea cu rasele locale primitive Mocanita si Sura de stepa, a dat nastere si Brunei de Maramures.
Calatoria cu mocanita
Pana la devastatoarea viitura care a distrus in mare masura terasamentul caii ferate dar si podurile, mocanita ducea turistii 31 de km, pana la statia Faina, acolo unde erau amenajate cabane de lemn dar si una zidita, ce oferea gazduire turistilor. Garniturile trase de mocanita, destinate transportului de lemn suiau insa pana la statia Comanu.
Datorita activitatilor de prospectare geologica, exploatarea miniera a neferoaselor dar si a activitatilor forestiere, inainte de 1989 au aparut cai rutiere de acces dinspre Baia Borsa, in amontele vaii Burloaia, ajungand pe Vaser la Ivascoaia.
In doar doua decenii, peisagistica acestui extraordinar bazin hidro-silvic declarat arie naturala protejata s-a schimbat radical, in primul rand prin aparitia drumurilor de TAF pe toti versantii. Azi mocanita plimba turistii pe Vaser numai pana la statia Paltin, trecand prin Valea Scradei, Novat, imediat dupa aceea, inspre amonte, catre Cozia si Novicior, valea luand aspectul de defileu si pe urma de adevarate chei.
Parfumul fumului rezultat din arderea lemnului uscat de brad si fag in focarul mocanitei, pentru a genera aburul necesar propulsarii, tacanitul ritmic al rotilor, poticnelile scurte, intensele zgaltaieli, suieratul, superbul peisaj de-o parte si de cealalta a terasamentului constituie o parte dintre atractiile ineditei calatorii cu mocanita.
Atrag atentia vitele ce pasuneaza libere aproape de albia cu ape verzi smarald dimineata, ce vor deveni tulburi dupa- amiaza din cauza tractarii lemnelor prin vad. Totodata, impresioneaza stancariile semete, de sisturi cristaline, calcarele, grotele disimulate intre arbustii de pe maluri sau fostele depozite de munitie, sapate in baza stancilor cu extraordinare belvederi pe varfuri.
Legenda bate realitatea
In amintirea imparatesei austriece Sissy, la Faina, tipterii au construit o capela de lemn unde, in fiecare an, de Sfanta Maria Mica, tipterii ramasi in tara, alaturi de cei emigrati in Germania, revin intr-un pios pelerinaj.
Ajunsi la Paltin, turistii coboara din vagoane, insirandu-se in grupuri pe la mesele si pe bancile amenajate din busteni de brad despicati. Un marcaj turistic cu punct rosu se afla pe malul stang geografic al Vaserului si suie la punctul de belvedere de pe crestetul unei stancarii, dupa care revine in Paltin.
Odinioara, din firul principal al caii ferate forestiere ce acompaniaza Vaserul, erau bine intretinute si utilizate numai pentru transportul lemnului, liniile adiacente de pe Novat, Novicior, Valea Babii-Stevioara.
Pe Vaser a functionat si o tabara scolara la Valea Babei, iar in ultimii ani au aparut o serie de cabane si pensiuni turistice, acestea din urma indeosebi pe Vaserul inferior. Din pacate, constructiile tipteresti, din haltele limitrofe caii ferate forestiere, insirate in statiile Novat, Glimboaca, Cozia, Novicior, Bardau, Botizu, Suligu, Faina, Lostun, Miraj, Macarlau, Gura Stevioara, Valea Babei,Gligan, Ivascoaia si-n fine, Coman, s-au distrus in cea mai mare parte in ultimele trei-patru decenii, ca si fosta pastravarie de la Faina.
In locul lor au ramas ruinele care, impreuna cu enormele cantitati de busteni, material lemnos, gramezile de rumegus si deseuri ofera turistilor imagini de-a dreptul dezolante.
La intoarcere, dupa plecarea din Paltin spre Novicior, vagonul incarcat cu lemne de foc pentru mocanita a sarit de pe linie, spre spaima, mai apoi spre deliciul, pasagerilor imediat dedati la rafale foto-video.
Un vinci puternic, cateva traverse scoase din uz, un improvizat esafodaj, cabestanul unui TAF si o lama folosite cu pricepere si talent de tanarul mecanic de utilaj forestier, au facut ca dupa mai bine de-un ceas calatoria spre Viseu de Sus sa fie reluata, neexistand alte incidente.
Ca si numeroase destinatii turistice din Maramures, Valea Vaserului ar putea sa-si puna in valoare extraordinarul potential, dar pentru asta ar trebui riguros respectate legislatia in vigoare referitoare la parcurile naturale, ariile naturale protejate, regimul exploatarilor forestiere si protectia antipoluare a cursurilor de apa. De asemenea, ar fi necesare cresterea numarului traseelor turistice marcate, al panourilor informative, reamenajarea constructiilor vechi ca mini ferme-pensiuni agroturistice.
Pana atunci insa, legenda Vaserului bate de departe realitatea si, ca de obicei, doar Mama Natura isi merita toate laudele pentru pitorescul aparte al acestei vai.
Foto: Valea Vaserului (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
