Vezi GALERIE FOTO
Pentru a scapa de neguri, se pleaca din Baia Mare spre Somcuta Mare, Ciolt, Buteasa Pod la ora 8 dimineata. Traversand Cioltul, in urcare pe asfaltul excelent spre Dealul Colnic, se remarca gospodarii care au trecut la sacrificarea si parlirea traditionala a porcilor. Negurile dense nu pot ascunde privirilor gratioasele siluete a doua caprioare. Contrar estimarilor, ceata e mai densa spre Ciolt-somcuta Mare si Buteasa decat spre Buteasa Pod.
Asfaltul face loc unui macadam foarte bine intretinut. Spectaculoasa este rapa din roci sedimentare bej-ruginii din stanga. Din satucul de pe malul stang al Raului, suie pe rand tractoare cu remorci incarcate cu balegar. La intoarcere, coboara incarcate cu fan.
Dupa ampla bucla a drumului, apar gospodariile neguroase din zona SV a Butesei Pod, aciuate in preajma paraului Carbunariste si sub Dealul Otelului. Se face o oprire pentru a trage cateva cadre foto cu oile turcane iernate intr-un traditional staul.
Lapusul prins in gheturi…
Versantii sunt arizi, despuiati si abia acoperiti de bruma argintie. Fagetul este si el denudat in mare parte de frunzis, portiunile ramase doar pentru a oferi o pata ruginie de culoare. Valaul satului, cioplit intr-un strasnic stejar este plin ochi cu apa limpede. Cateva vite se indreapta spre el scotand albe fuioare de valatuci aburinzi pe nari.
Lapusul este prins aproape in intregime in gheturi albe, fragile. La stanga sus, de pe podul de beton, se vede culmea chiluga (din hotarul Berchezoaiei) suind cu succesive cocoase spre ruinele Cetatii Chioarului.
Se traverseaza podul. in dreapta este o dreptunghiulara fanata de lunca. La cateva zeci de metri mai incolo, in dreapta drumului ce suie in serpentine spre Codrul Butesei-Preluca Noua-Copalnic Deal, apare o cruce de piatra amplasata de drumarii care au terminat reabilitarea carosabilului in anul 2000.
Se admira Lapusul de pod, dupa care se ia prin fanata in amontele malului sau geografic drept. Albia pare acoperita cel mult in proportie de 35-45 % cu apa, comparativ cu anii cu precipitatii normale. Se coboara in talveg pentru foto-perspective deosebite. Salciile, arinii, plopii de pe maluri si fumurile prelinse vertical din cosurile putinelor case sunt superbe. Doua calupuri uriase de beton amintesc de fosta punte suspendata pe cabluri care legase, pana la construirea noului pod rutier, Buteasa si Cioltul de Codrul Butesei.
Lunca se ingusteaza. La stanga este codrul tanar de foioase. Apar vetrele pescaresc-picnicaresti de foc. Cu toate acestea, locul este curat, mizeriile esuate printre radacinile arborilor de pe malurile Lapusului fiind aduse de uitatele de multa vreme viituri.
Impresionantii contraforti
Dincolo, pe malul geografic stang, pana in 1970 la teribilele inundatii, a functionat Moara lui Todoru Nichii. Cam pe-acolo poate fi vazuta acum o casa de vacanta etajata, neterminata. La capatul luncii, de la locul foarte iubit de pescari, apare poteca pescareasca ce acompaniaza inspre amonte malul drept al Lapusului. Din nefericire, in stanga ei, litiera nu poate ascunde in grosu-i frunzis uscat-ruginiu dozele de bere, PET-urile si ambalajele de tot felul.
Deplasarea este lejera, ziua cetoasa, iar la un moment dat temperatura scade, vine si briza umeda cu o scurta burnita… concomitent cu grohotele sistos-cristaline din ce in ce mai prezente, drapate cu minunati muschi verzi, catifelati dar si alunecosi. 
Versantii se vad tot mai aproape, pantele cresc, codrul facand loc pe intinse suprafete valcelelor, paraielor aproape seci, torentelor si stancariilor intens tectonizate, haotic pravalite, adesea pana in raul Lapus, obligandu-ne la acrobaticele lor traversari.
Nu lipsesc contrafortii impresionanti, infipti in bulboanele Raului. O grota-vizuina apare la un moment dat intre sisturile haotice dupa circa 2,5-3 km de la debutul traseului. Nu are niciun marcaj speologic tradand inventarierea sa. Intrarea are aproximativ 70-80 cm inaltime, latimea 50-60 cm si o adancime (apreciata fara lanterna) de 2,5 metri. Cotele de inaltime-latime par sa se mentina pe intreaga galerie vizibila fara mijloace de iluminat.
Baie involuntara, la -4 grade Celsius
Deplasarea pe gheata fragila, alba, pocnind sec si straniu, se sparge chiar si sub greutatea modesta a Brenei. Ajunsi la o stanca mai mare, fiecare recurge la o abordare personala. Vasile M. o taie riscant, oblic, spre malul stang si…scapa.
Dinu P. si Misu G. ocolesc stanca prin stanga dar apoi coboara repede pe mal si traverseaza si ei Raul fara incidente. Se trag cateva cadre plonjante profitand de curba inalta de nivel pe care o urmez, traversez zone cu brane inguste, ma strecor pe un versant nud, inghetat, alunecos, dau de un parau cu un haos de grohote si mirifice bijuterii glaciare si abia apoi revin la albie, continuand pe mal.
Dinu P. si Misu G. au deja vreo 200 metri avans, Vasile M. e doar putin mai in fata, bajbaind riscant pe gheata subtire de deasupra bulboanelor care normal au doi-trei metri adancime, acum circa 1,2-1,5 m dar gheata ce le acopera trosneste sec, ingrijorator, avertizand… pe cei capabili sa prinda mesajul.
Pe malul foarte accidentat fiecare pas necesita atentie, pentru ca riscul unei entorse, luxatii, fracturi e real. Vasile M. insa…trosc, balbadac…dispare in undele cristaline pana la subsioara, isi agita disperat bratele, gaura din gheata creste si cu eforturile dublate de spaima iese siroind de apa.
Afara sunt -2, -4 C. E murat total si, evident, nu are nici haine uscate de schimb. O vreme sta asezat, perplex, pe un bolovan apoi, insistand, reusesc sa-l fac sa se miste incet spre amonte, desi el ar opta pentru intoarcerea la masina in aval. Nici nu vreau sa aud o astfel de nastrusnicie. Ii explic ca unica solutie e regruparea, suitul direct pe versantul din stanga ce ne-ar scoate repejor in Codrul Butesei si de-acolo la masina.
Gata, este clar ca s-a dus dracului toata tura in care, vazand debitul infim al Lapusului coroborat cu posibilitate deplasarii prin albie ori aproape, pe malul bolovanos, am crezut ca vom face un traseu cu totul si cu totul aparte, desi nici vorba de soarele promis de meteorologi.
Pe un fag ciudat curbat si acoperit de muschi grosi se vad trei bolovani albi, intens rulati, aparent esuati la viitura, mai plauzibil insa amplasati deliberat acolo de catre localnici drept excelent reper de orientare.
Suntem intr-un cot larg al Raului. Vizavi, malul stang, este vertical-stancos, inalt de vreo 150 m, cu brane inguste, instabile. Sunt Fruntile Butesei si in amonte, pe acelasi mal, la nu mai mult de 150 metri e gura Vaii lui Boila la confluenta careia cu Lapusul functionase pana in 1970, la inundatii, Moara lui Nico din Buteasa.
Dinu P. aprinde repede un foc Misu G. il ajuta iar nefericitul Vasile M., imbaiat in Lapus ca la o prematura Boboteaza, se incalzeste. Capata prompt si o cana de ceai fierbinte, o dusca de cafea si un baton de musli energizant, in timp ce se decide asupra evadarii grabnice din defileu spre Codrul Butesei.
Decor hibernal
Se ataca direct piciorul abrupt, gros acoperit de frunzis, bolovanos pe alocuri, alteori putregaiurile iscand inevitabile, mici, alunecari. Cei trei bolovani albi, pusi pe trunchiul aflat la cca 1,5 m deasupra solului, marcau de fapt accesul in amontele vaii Caldarusii spre drumul vechi de caruta folosit de cei din Codrul Butesei pentru a-si duce granele la macinat la fosta Moara din Frunti a lui Nico.
Imediat ce se ajunge in serpentinele-ngustului drum, bine conturat prin faget, se prinde curaj, iar efortul deplasarii nu-i poate face decat bine colegului ud pana la piele. Se trece un afluent sec al paraului Caldarusii si imediat, la baza unui batran carpen, apare fantanita-blid a unui izvor de multa vreme necuratat de nimeni. 
Poteca o ia la stanga-n sus printr-o restransa poienita cu tineri mesteceni. Privind printre ei , dincolo de nevazutul deja Lapus, apar Fruntile stancoase, bej-ocru, impresionante si demne de orice veritabil defileu montan.
Cararea se angajeaza printr-un lastaris de fag dens perie apoi continua prin fagetul intercalat cu carpeni. Paraul Caldarusii curge in perdele spectaculoase de gheata si sticloase praguri in stanga drumului acoeprit cu frunzis gros si uscat.
Curand se iese la obarsia paraului Caldarusii, in locul Mesteceni aferenta Codrului Butesei. Un drum de car vine descendent din stanga, altul suie pe langa paraul sec pana spre carosabilul Buteasa Pod-Codru Butesei-Preluca Noua aflat la cel mult 100 m.
Aici chiciura putina face minuni. Se suie direct printr-o tanara livada de pruni. Apare o ceata de godaci si scroafe obisnuite sa umble libere prin livezi. Sunt ai familiei prospere Nechita Ion din Mesteceni, Codrul Butesei.
Se ia spre gospodaria unde suntem intampinati cu multa caldura si profit pentru a afla toponimii, cai de abordare spre Sahelbe-Rau, vaii Baita…o alta vale cascadata in calcare marmoreene, evident in viitor.
Atrag atentia doua monumentale porti de sura, una mai frumoasa si mai bogat ornamentata decat cealalta. Deasupra unei suri o ciudatenie, o gramada mare de cactusi autohtoni plantati acolo de gazde in urma cu vreo doua decenii, perfect adaptati si nespus de bizar-decorativi.
Traditionala horica de prune nu intarzie sa apara, ca si invitatia de-a trece pragul pentru a fi omeniti crestineste. O zbughim insa repejor pe carosabilul excelent estimand ca mai avem de parcurs cca 3,5-4 km prin gerul molcom si ceata pana la Buteasa Pod la masina.
O casa veche a devenit sopron pentru balotii de fan, o sura traditionala sindriluita, o casa din rude de lemn si lut batut apoi, evitand scurtaturile, se urmeaza buclele largi ale drumului ce coboara la Rau.
Abia acum, eclipsos-magic, apare din nori soarele dar…ne grabim spre casa, sperand din suflet ca ortacul nostru sa se fi ales din toata scalda-i accidentala doar cu spaima si o vesnica, pilduitoare, amintire.
Ideea continuarii in amontele malului drept al Lapusului de la gura paraului Caldarusii spre Sahelbe si in continuare, de se va putea, pana vizavi de gura vaii Prislopului, a incoltit chiar acolo, langa vioiul foc …stins de noi la plecare, acoperindu-l cu prundisul albiei devenita o stearpa plaja in secetosul an 2011.
Foto: Buteasa Pod pe Rau, gura vaii Caldarusii, Mesteceni (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
