 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
Se pleaca din Baia Mare abia pe la 9.30 dimineata, iar pentru a ajunge in Trestia nu se alege varianta mai putin circulata, cu carosabilul posibil acoperit pe alocuri cu polei, Baia Sprie, Surdesti, Laschia, Copalnic Manastur, Cernesti, preferand drumul Baia Mare-Targu Lapus pana in Cernesti, iar de acolo spre Fanate-Ciocotis.
Se face un popas coborand Dealul Grosi spre Dumbravita, pentru a admira superb drapatele cu chiciura subtire ale Ignisului, Gutaiului, Mogosei si Satrei lui Pintea, dar si Culmea Preluca, abrupturile sale nordice.
Iesind din Fanate spre Ciocotis, incanta Satra lui Pintea (abruptul vestic) si spre N-NV, primele imagini ale Dealului Runcu (varful Maguritei) si Dealul Magurita, in prim-plan aparand grupuri de gospodarii abia conturate prin neguri.
Cerberul chior…
Imediat dupa intrarea in Ciocotis, se abandoneaza soseaua asfaltata ce acompaniaza inspre amonte valea Bloaja, continuand spre satul Izvoarele (cunoscut ca Bloaja de maramureseni), luand-o usor descendent la stanga, traversand podul de beton (peste valea Bloaja), suind alert, pe drumul excelent asfaltat, ceva mai ingust, spre Trestia.
Dealul Fanate, cu foioase intercalate plantatiei mature deja de molid, ramane la stanga drumului. Se opreste la o batrana casa spoita in albastru ultramarin, cu sarpanta initial acoperita cu dranita, acum insa cu carton astfaltat peticit.
Pe prispa ingusta, sustinuta de stalpii de stejar sumar ornamentati, apare cerberul chior, un frumos ciobanesc carpatin tarcat ce hamaie amical. Sura din stanga curtii are portile de lemn frumos ornate. Cotetul, gabanas pentru grane odinioara, construit din barne de lemn, a devenit o ruina.
Satra Pintii cu Cornul Satrei domina intreg orizontul la NE in timp ce spre N, printre neguri, apare Dealul Runcu iar la NV Dealul Magurita. De la aceasta, spre SV, se alungeste neregulata culme chiluga in buna parte si punctata de aplatizate maguri scunde spre varful Dealului.
Traditional vs modern
Danciu Aurel tocmai isi face casa noua iar din traditiile arhitecturale ale locurilor ce tin de vechiul Fisculas a pastrat doar impresionanta poarta de lemn a surii, frumos decorata. Se pleaca pe drumul asfaltat spre centrul Trestiei. In dreapta ramane o gospodarie traditionala autentica, cu casa cu prispa umbrita de ghirlandele de vita de vie, peretii spoiti in albastru marin bizar aparent, nu lipsit insa de o cromatica armonie intuitiva, combinat cu un verde tonic.
Sura si grajdul au acelasi colorit, iar ansamblul sugereaza scenografia unui basm aievea. Indaratul acestei gospodarii este o alta casa batraneasca, acolo albastrul saturat combinandu-se armonios cu ocrul si bejul. Sunt putine insa casele vechi, cele noi, stridente ca forma, marime si colorit predomina. Nu lipsesc nici casele vechi de lemn, sau din chirpici pe structuri de lemn, abandonate, ca si fostele lor fantani dotate cu roata si lant, specific acoperite cu dranita.
O serie de ramificatii se desprind din strada principala, in continuare asfaltata, continuand spre V-NV sau spre NE-SE. Avand ca prim obiectiv Dealul Runcu si apoi Magurita, se ia ca reper biserica zidita, cu turla ascutita in stil morosenesc dar acoperita cu tabla argintie, galvanizata.
In curti, unii gospodari si-au sacrificat porcii, aflandu-se-n faza primarei transari ,,la aratatul, de catre macelar, a slaninii,, moment stropit cu un pahar de horinca atat de catre mester cat si de gazdele fericite ca au ingrasat ca la carte guitatorul.
Imediat dupa biserica, pe malul drept geografic al vaii Satului, atrage atentia o splendida si trainica sura din lemn de stejar patinat de vreme iar in curte o traditionala casa batraneasca spoita in albastru ultramarin catifelat, cu prispa cu vita de vie.
Perspective
Se tine spre amonte drumul, dupa care se intra intr-o alta gospodarie prospera. Se continua in amontele foarte modestei valea Satului in amontele malului sau geografic drept. O bunicuta ne ofera mere aurii in timp ce atrag atentia cele cateva duzine de gaini si pintenati cocosi de toate culorile, cu creste rosii ca focul, aciuate prin ograda si mai ales pe la poalele burduhanoaselor clai de fan si otava.
Se trece prin vadul nu mai lat de un metru a vaii Satului, continuand in amontele malului sau stang. La un moment dat, se traverseaza la stanga valea, pe o punte improvizata din laterale metalice de autocamion.
Tot mai aproape, in stanga, este liziera padurii si un sir fotogenic de plopi despuiati, cu alura de lumanari. Dam intr-o gospodarie prospera si ordonata in fata careia valea Satului este traversata de un pod de beton.
Se trece valea, admirand imediat in dreapta o casa batraneasca din chirpici de lut si lemn, apoi se da intr-o ulita ulita ce suie constant spre NE. Se iese spre holdele si fanatele inguste, frumos terasate secular. Neaua are mai bine de doua degete, acoperind discontinuu miristile, ornand fotogenic tuleiele porumbistilor ocru-bej sau margelele rubiniilor macese.
Perspectivele se largesc spre S-SV, la NE Satra Pintii tronand din ce in ce mai mareata. Frumoasa este si dinamica perspectivei spre tot mai apropiatele poale sudice ale Runcului, respectiv spre versantii E-NE ai Dealului Magurita unde se remarca o spectaculoasa faleza verticala de aglomerate vulcanice de tip brecii sur-ruginii.
Gutaiul vazut dintre neguri
Se ajunge pe un fel de terasa de alunecare. Aici se vede coborand dispre Dealul Runcu si varful Maguritei (933 m) un Suzuki 4×4, verde si rablagit, cu trei vanatori defel bucurosi sa ne intalneasca, ba chiar ofticati de faptul ca le-am putea stanjeni in vreun fel vanatoarea.
Pentru a evita orice risc, se renunta la urcarea Dealului Runcu abandonandu-se varianta NE, optand pentru cea NV-V care intersecteaza terasele agricole separate de haturile cu maracini, continuand pe la poalele Runcului.
In dreapta drumului apar palniile mari ale unor bizare doline. Neaua are 8-10 cm grosime, este pufoasa, usoara si depusa pe vegetatie creand impresia de puritate. Drumul suie accentuat, face o volta ampla spre NE, loc in care forestierii au amplast o banca de lemn pentru popasul trecatorilor.
Din acel loc, privind spre N , se poate panorama spre abrupturile sudice ale varfului Mogosa, la stanga acestuia varful Ignis si-n continuare spre alba lentila a varfului Pietroasa.
Drumul continua costis spre NE si poienile de pe crestetul varful Maguritei flancate de frumoase, mature, fageturi. Printre nebuloasele dense, amalgamate cu fluctuantele neguri alb-sure, apare treptat si Gutaiul.
Se schimba directia de mers pentru a ajunge la urmatorul obiectiv, dealul Magurita. In acest scop se coboara pe un fost drum de caruta invadat de lastaris si arbusti, poposind deasupra falezei aglomerat-vulcanice dupa care continuam pe directia SV-V.
In dreapta, pe la obarsia vaii Ursului care curge spre V, confluind in malul stang geografic al raului Cavnic, in satul Fauresti, apare un alt drum forestier circulat cu SUV-urile de catre vanatorii suiti din Trestia pe o alta varianta sau de cei veniti dinspre Plopis-Fauresti.
Se tine culmea, se da intr-o sa larga dupa care se ocoleste partial prin N Magurita, de unde se panorameaza spre neguroasele plaiuri ale Faurestiului, Plopisului si Surdestiului, cu greu deslusind sulitele bisericilor de lemn si acelea argintii ale bisericii noi din Surdesti-zona Dealului Cornului.
Spre Trestia, Ciocotis, Fanate
Soarele apare dintre nebuloase magic, ca la eclipsa. Neaua are doar 7-8 cm grosime. Se urca spre varful Maguritei marcat cu un par cu tricolor de tabla in varf.
Se pleaca spre Capela Eroilor. Cetoasele panorame spre Trestia, Ciocotis, Fanate, Cernesti, Culmea Preluca, Satra Pintii incanta, de asemenea puzdreia de ferigi uriase, uscate, coplesite de nea si de lujerii obraznici de macesi. O varianta a drumului coboara in Trestia in timp ce o alta, urmata de noi, o ia pe culme spre V-SV. Si ea e recent amprentata de anvelopele SUV-urilor vanatorilor.
Doua caprioare o zbughesc de pe o miriste ninsa spre valea Ursului. Ciudat, in tot traseul se aud impuscaturi, nici chiuiturile haitasilor, binecunoscute intr-o vanatoare legal organizata pentru mistreti. Se presupune ca e vorba de braconaj, impuscatul la vanatul surpriza sau surprins in locurile sale de hranire/adapare.
Cerul innorat, spectaculoasele aparitii efemere ale crampeilor de soare, uriasii peri salbatici, cu o teribila grafica proiectata pe canavaua cerului sur-negricios, gramineele ocru-ruginii, pe alocuri aurii, neaua care nu mai are decat 3-4 cm, molidisul din Padurea Fanate, colibele stanelor ravasite de furtuni ofera nesfarsite subiecte foto si clipe de bucurie.
Capela Eroilor e aproape, taind-o printr-o sa afunda, lasand la stanga o gospodarie-casuta de vacanta la SE si o casa solitara, din chirpici, spre Fauresti, extraordinar disimulata in feriga si arbusti, ca un fel de laica sihastrie deliberat asumata.
Feerii solare la sfarsit de decembrie
Soarele este din ce in ce mai generos in primele ore ale dupa-miezei, pigmentand efemer orizontul apoi norii compacti invadeaza spre V-NV bolta, aducand cu certitudine, in cateva ceasuri ploi si lapovita.
Pentru a ajunge la Capela Eroilor se trece pe sub paralelele traiecte a doua linii electrice de inalta tensiune ce vin dinspre Dealul Pietris-Inau, continuand peste raul Cavnic spre Baia Mare.
Cativa tineri molizi inconjoara capela. Atrag atentia cateva geamuri sparte ale acesteia si perdelele bezmetic fluturate de rafalele reci de vant. In zona NE a capelei se vede suportul unui clopot…furat probabil si vandut la centrele de colectare.
Capela este inchisa cu lant si lacat, in partea sa SV tronand doua cruci, pe una mai recenta este numele unui singur erou Pasca, pe cea mai veche, a trei eroi, cu totii purtand acelasi nume Pasca, prenumele si datele nasterii lor fiind insa diferite.
Privita de aici, spre N, Mogosa este impresionanta, la fel Ignisul din stanga sa.
Trei ore si jumatate am facut pana aici, suind, coborand, suind maguri, traversand si urmand chelioase culmi.
E necesar mai bine de un ceas pentru a urma 1,5 km inapoi drumul pe care am venit dupa care, luand-o la dreapta si-n jos, sa coboram spre o vaiuga seaca cu cateva gospodarii izolate, una solitara, cu catarg si tricolor, parand o microferma zootehnica inconjurata de numeroase clai ivindu-se la stanga.
Soarele fericeste cateva clipe dupa aceea, infrumusetand cerul dar mai ales straluminand aproape feeric vetrele rurale ale Trestiei, Ciocotisului si Fanatelor o data cu Magurita, Runcu si Satra Pintii.
In Trestia se descinde perfect, de parca ne-am fi ghidat cu un performant GPS, la circa 150 NV de gospodaria lui Danci Aurel de la nr.1. In drum spre masina, dupa patru ore jumatate de talapuit efectiv, cu fetele sfichiuite de vantul rece, se surprinde un alt disnotor traditional, cu porcul martir aflat in curs de transare primara si mutarea carnurilor si a slaninei in casa batraneasca, calda, semn ca Craciunul e din ce in ce mai aproape.
Asfaltul nu mai e poleios ci aproape uscat, iar intoarcerea acasa se face in placutul tors caldut-adormitor al aerotermei. Iaca, tocmai am mai completat o piesa in uriasul nostru puzzle turistic maramuresean.
Foto: Trestia, la Dealul Runcu, Magurita si Capela Eroilor
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
