Vezi GALERIE FOTO
In drum spre Buciumi, se admira alb-glaciarul curs al raului Lapus, splendida panorama spre apropiatele gospodarii, dar si cele dinspre hotarul Coltaului. Ulii brun negriciosi scruteaza lunca din varfurile plopilor, tufelor sau ale stalpilor de telefon. Atrage atentia turla semeata a bisericii de lemn, monument istoric, din Sacalaseni, iar cu putin inainte de Remetea Chioarului se face un alt popas pentru a imortaliza calota alba a Ignisului si turnurile noii biserici.
De la incinta Carierei de calcar Buciumi situata la gura vaii Slatinii, se traverseaza podul cu bariere peste valea Barsau inghetata bocna. Se porneste in amontele malului drept geografic al vaii, pe liziera vestica a padurii de foioase. Urmele caprioarelor, iepurilor, vulpilor si ale cainilor hoinari sunt vizibile pe versantii acoperiti cu nea.
Spre gura vaii Rea
Drumul de caruta si sanie este inghetat si acoperit de zapada. Aici, la inceputul lunii aprilie, pot fi admirate buchetele galben-pal de ciubotica cucului si de viorele. Acum, insa, cornii abia sunt imbobociti, iar matisorii alunilor putin dezvoltati, departe de inflorire.
Un saivan si o coliba pastorala pustie se observa in apropiere de gura vaii Rea, in timp ce o punte firava leaga malurile joase ale vaii Barsau, vizavi de Moara-Brutaria Buciumi. Flancul drept al vaii Rea se prezinta ca un promontoriu abrupt, in care calcarele eocene apar stratificate si intens fracturate tectonic, deasupra lor aflandu-se o padure de pini.
Se traverseaza talvegul vaii Rea, continuand ascendent spre S-SE. Un drum de caruta suie pe langa liziera din stanga, orientandu-se spre zona de V-SV a Ulitei Pietrei, cu grohote calcaroase patrunse de efemere izvoare ce conflueaza intr-un parau fara nume.
Fagi bizar contorsionati
Se ajunge intr-o poienita unde se afla un mar ingradit de leturi de brad.
Pinii alterneaza cu numerosi ienuperi, unii scunzi, cu aspect de boscheti ornamentali, altii mari ca niste capite sau clai verzi-argintii. Relieful accidentat, pietros, le convine de minune porumbarilor, paduceilor, carpenilor, teilor, macesilor, fagilor, cornilor si jugastrilor dar si curpenilor calcarofili.
Aici, in lipsa zapezii, printre calcarele silicioase cu aspect de solzi mari, subtiri si cu clinchet cristalin-sticlos la atingere, pot fi descoperite valve pietrificate de moluste. Urmarind drumul troienit, se ajunge intr-o alta poienita, in care drumul de caruta o ia spre E, ocolind Ulita Pietrei.
O poteca se desprinde catre SV, depasind o zona mocirloasa cu izvoare si musuroaie acoperite cu mohor si pipirig. La dreapta potecii, apare borna silvica marcata cu rosu si alb. Spre S, pe versantul cu stancarii si grohote, printre arbustii teposi, se vad fagi bizar contorsionati.
In fata, se afla un parau invadat de hatas. Parasind poteca, se observa zidul calcaros din capatul SV al bratului scurt al Ulitei Pietrei. Stancaria seamana cu un contrafort medieval. Ocolind piciorul zidului, se poate intra in Ulita Pietrei.
Panorame…
Se opteaza pentru urcarea inspre versantul accidentat. Imediat dupa topirea zapezii, pot fi gasite aici fragmente de coasta de sirena ce au vietuit cu milenii in urma in Marea Sarmatica. De pe zidul calcaros, se deschide panorama spre valea Barsau, soseaua spre Dej, Dealul Curmaturii, dealurile suind spre Curtuiusu Mare si inspre SV. Cel mai inalt varf, Cornu Plesii, se afla deasupra satului Varai.
Se traverseaza o sa intens tectonizata, cu surpaturi succesive, largi de 50-60 cm, legate intre ele de o galerie terminata intr-o palnie. Din sa se coboara in zona vestica a Ulitei Pietrei, cu un perete vertical inalt de 12-15 m si altul de doar de 7-8 m, ruiniform, inclinat.
La coborare atrage atentia un arbore invadat de iedera. Planseul ulitei vestice e foarte accidentat si acoperit cu nea inghetata. Printre bolovani se poate vedea o gura ingusta si abrupta de galerie drenand periodic apele pluviale si pe cele provenite din topiri.
Decoruri hibernale la Ulita Pietrei
Ulita Pietrei e usor labirintica, ea realizandu-se prin clivarea rocilor, datorita tractiunilor terestre. Pe o diaclaza vizibila in bratul mare al Ulitei Pietrei, s-a format pestera care practic nu are tavan. In peretele din dreapta al culoarului estic al Ulitei Pietrei, se remarca un mic horn prin care, cu multa prudenta, se poate iesi pe platoul carstic estic. Ferigutele verzi, botezate limba cerbului, decoreaza impreuna cu ghirlandele atarnande de iedera, gulerele albe de nea, licheni si muschi, calcarele aride ocru-ruginii, pe alocuri bej.
Peretii verticali ai bratului Ulitei Pietrei sunt legati pe la mijloc de trunchiul unui fag urias, dezradacinat, prabusit si semanand unei punti. Ulita Pietrei in culoarul vestic prezenta urmele unei vulpi. Deasupra, se precipita o uriasa bufnita cu anvergura aripilor de aproximativ un metru, in rest nicio salbaticiune.
Spre N, Ulita Pietrei se desparte intr-un mare Y. Varianta NV prezinta un perete inalt de 7-8 metri si cu o mica arcada de grota in baza, ca un foarte modest abri, fiind separata de cea N de o custura stancoasa, cu doua palnii prin care se dreneaza apa. Inainte de a iesi din Ulita Pietrei, in pajistea cu pini si ienuperi scunzi de pe Varful lui Indrion, tectonicele transei pietroase se termina cu doua doline conjugate si afunde.
Daca la accederea pe contrafortul Ulitei Pietrei, dupa traversarea seii tectonizate si cu mici guri de galerii, se continua spre V-NV, se poate ajunge la diaclaza pesterii Ulitei Pietrei. Diaclaza nu se poate traversa, fiindca exista riscul surparii tavanului si prabusirii in galeria afunda de 3-5 metri.
De pe platoul cu pini si ienuperi, se ia inspre dolina Ulitei Pietrei, iar de acolo se coboara spre V, constatandu-se ca versantul estic al Ulitei Pietrei prezinta inca cel putin doua diaclaze, paralele, urmate de o terasa.
Se prospecteaza culoarele Ulitei Pietrei, dupa care se admira, de pe Varful lui Indrion, coamele Chicerei si ale Dealului Frasinetu, varful Hovrila si indepartata obarsie seaca a vaii Slatinii.
Se urmeaza un drum de caruta care duce intr-o livada batrana de pruni acaparati de licheni. Spectaculosul circuit turistic se incheie iesind in flancul geografic stang al vaii Rea, de acolo trecand apoi pe langa saivanul de oi si coliba, deocamdata pustii.
Foto: Buciumi, Ulita Pietrei si Valea Rea (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja