Vezi GALERIE FOTO
Cerul e aproape in intregime acoperit de nori, iar la podul de la Catalina raul Lapus este deocamdata capturat in gheata groasa. De aceasta data, nici urma de fazani, vulpi ori capriori. Se coboara spre Buteasa Rau pentru a continua spre Codru Butesei-Preluca Noua-Copalnic Deal, ori spre Aspra, catunul Sahelbe, catre Intrerauri. Din Buteasa, o varianta asfaltata o ia la stanga, cealalta continua descendent spre vatra satului, lasand de-o parte si de alta gospodarii modeste ce alterneaza cu noi case si gospodarii prospere.
Pe dreapta raman ciurgaul cu valau din stejar drapat cu muschi si licheni, apoi biserica noua, si in dreapta, mai sus, biserica de lemn, monument istoric, cu hramul Sfintii Arhangheli. Atrag atentia, chiar de la intrarea in Buteasa, portile de grajduri si suri bogat ornamentate, specifice Tarii Chioarului.
Gospodarii traditionale
Lunca Valea Butesii e aproape, iar drumul este de acum incolo pietruit. Se suie usor, lasand in urma o casa din chirpici si rude de lemn fixate cu lut batut cu maiul.
Spre N se vede o culme ce continua spre Pietrisel, acaparata de livezi si case noi aflate in constructie. Printre ele, iese in evidenta, insa, o casa veche, zugravita traditional in albastru.
Gospodaria fostului brigadier silvic, Achim Emilian, un pasionat vanator, azi pensionar, are toate cele de trebuinta unui trai decent, de la grajd, sura si cotete pentru oratanii si porci, la o casa trainica, cu demisol .
Din rama de lemn a unei vechi fotografii atrage atentia bunicul gazdei, Achim Ioan, zis Ianosu Todorichii, fost birau in Buteasa inainte de 1940, imbracat cu suman si cioareci din panura alba.
Sub gospodaria fostului vanator, pe locul numit Iegheriste, in glorioasa perioada a Cetatii Chioarului a existat o fabricuta de sticla. In livada numita odinioara Gradina cea Domneasca, a functionat pana prin 1940 o sectie a judecatoriei din Somcuta Mare. In apropierea actualului helesteu, Moara lui Tamas a macinat candva granele satenilor din Buteasa.
Legenda… de la Curtea Capitanului
Potrivit legendei, in Curtea Capitanului, in perioada austro-ungara un capitan roman de osti, prigonit de autoritati, s-a ascuns acolo, iar localnicii inimosi din Buteasa au infruntat toate riscurile, asigurandu-i, lui si ostenilor suitei sale credincioase, toate cele necesare supravietuirii.
Asadar, au fost adapostiti in caverna disimulata in fagetul de sub stancarii. In dosul ograzii, aproape de helesteu, au functionat, la confluenta vaii Matalungi cu valea Butesei, Moara lui Tamas, iar in aval, Moara lui Victor. Tododata, la confluenta vaii Butesei cu raul Lapus, era Moara lui Todoru Nichii. De asemenea, la locul unde se uneste Valea lui Boila cu raul Lapus a existat Moara din Frunti, a lui Nico. Azi, din pacate, nici urma de ele, cele de pe malul stang al Lapusului fiind maturate de viituri.
Se urmeaza drumul spre Curtea Capitanului, luand-o din Iegheriste spre Pietrisel. Pe culmea flancata de stejari, se lasa in urma cateva gospodarii mai sarace, dar si case noi aflate in constructie.
Defileul vaii Buteasa
In dreapta raman blocuri de calcare marmoreene extrase din apropiata cariera si apoi un mic tarc cu un ciopor de oi turcane si miei. Inspre NV se vede debutul Vaii lui Boila si, spre hotarul Codrului Butesei, locul numita Mestecanis, precum si o parte din Dealul Hijii. Drumul de caruta face o volta ampla, descinzand in lunca vaii Buteasa chiar sub saivanul nou amenajat de cativa ani pe Dealul Curmatura.
Aici valea Butesei coteste 90 de grade stanga, angajandu-se intr-un salbatic si spectaculos defileu. Deasupra acesteia, se vede tancul stancos cu belvedere de pe Dealul Stinghii. Se coboara in lunca vaii Buteasa, lasand la stanga o livada tanara de pruni. In lunca, doua tractorase sunt incarcate cu fan ce urmeaza sa fie transportat in sat. Cinci caprioare o zbughesc, magic parca, in fagetul amestecat cu stejari al vaii Butesei.
Pe malul vaii Buteasa, mari stive de lemne de foc tradeaza fostii stejari uscati dupa ce au fost loviti de trasnet. Curand, apar salasele si tarcul in care oile isi consuma claile de fan toamna, inainte de a fi duse la iernat in sat.
Atrag atentia trunchiurile schilodite cu securea prin taierea de jur imprejur a scoartei. La stanga, strajuit de stejarii batrani, se iveste un traditional salas de oi, pustiu insa, confectionat din barne de lemn si acoperit cu o superba cusma de paie.
De aici pana pe varful Plopis se observa numerosi stejari doborati, gramezi de ramuri uscate, unele arse partial, dar si o multime de busteni netransportati. Vaile afunde, paralele, sunt separate de culmile Prislopului, Boiului si traiectul vaii Gadelui, dar si de Dealurile Stanii si Prislopului.
La pestera Curtea Capitanului
Se suie si apoi se traverseaza Dealul Plopis, descinzand intr-o sa larga, intens invadata de lastaris de mesteacan. Neaua atinge aproximativ 80 de cm grosime pe versantul inclinat, nordic. Se ajunge deasupra limbii ascutite a poienei ce coboara malul stang al Lapusului, respectiv spre stancaria sistos-cristalina in baza careia s-a dezvoltat pestera Curtea Capitanului.
Doua drumuri de caruta coboara din culme pana la firul izvorului cu ciurgau si valau de lemn din zona estica a pesterii. Urmele ciutelor, caprioarelor, mistretilor dar si cele de urs sunt prezente.
Impresionanta este stancaria verticala, sur-negricioasa, splendid inviorata de coloniile galbene de licheni. Portalul Pesterii Curtea Capitanului e vizibil numai dupa ocolirea tancului stancos inalt de vreo 45 m, stratificat, micasisturile alternand cu alb-ruginiile cuartite metamorfice.
Se face cale intoarsa prin troienele umezite. Ramurile unei frumoase loze sunt invadate de catifelatii matisori alb-suri. Dupa un scurt popas, se porneste spre salasul traditional si lunca vaii Buteasa. Sub stejarii robusti, isi fac aparitia, scurmand mai degraba in joaca, niste godaci nu mai mari de 8-10 kg, ruginiu-roscati, ceea ce inseamna ca, la salasele din preajma, exista deja o viata pastorala in acest tardiv debut de primavara.
Inapoi in Buteasa
Gheata s-a mai topit, noroiul clisos, gros de-un lat de palma ingreunand deplasarea. In lunca, sub saivanul nou de la Dealul Curmatura, doi sateni isi incarca remorcile cu fanul clailor adunate vara trecuta.
Urmele tractoarelor si atelajelor, dar si imbietorul soare al dupa-amiezei sunt de un real ajutor in drumul spre Buteasa. Pe un stejar matur, apare marcajul borna silvica VI/ 251 mai apoi altul, VI/213 , inscrise cu vopsea rosie si alba, insa orientarea nu pune probleme, atata vreme cat se urmeaza in amonte meandrele vaii Buteasa.
Neasteptata aparitie a unui ciopor de trei caprioare incanta privirile. Ceva mai departe, doi localnici isi incarca migalos si cu veritabila arta carul tras de doi bidivii suri.
Inainte de a ajunge la Moara lui Victor, in frunzisul gros si uscat de stejar, cateva buchetele firave de ciubotica cucului imbobocite si una gingas inflorita par sa spuna ca primavara 2012 este totusi aproape…
Foto: Buteasa, Pestera Curtea Capitanului (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
