 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
In drumul spre Lucacesti, prin satele Hideaga, Mogosesti, Pribilesti, Danestii Chioarului, luminoasa fereastra insorita face subit loc cohortei de nori plumburii ce invadeaza orizontul dinspre Tara Codrului. Deasupra Rezervatiuei Bavna si catre vatra Fersigului, bizare zdrente si fuioare negre atarna spre sol din norii intunecati.
Din Mogosesti, se pot vedea cuiburile de berze ocupate de unul sau ambii soti plouati si posaci. Se intra in lunca Somesului, traversand satele renumite pentru pasiunea si priceperea legumicultorilor, fapt tradat de numeroasele solarii.
Pe sole se remarca cele dintai culturi realizate in camp. O frumoasa panorama apare la stanga, spre Fersig si o alta, mult mai vasta, spre Tamaia, Buzesti, Sarbi, Farcasa, Gardani, localitati maramuresene din Tara Codrului.
Spre Rezervatia Bavna
Limbile inguste de stuf uscat animate de briza umeda, salciile verzi, corcodusii infloriti genereaza un pastel delicat. Ramane in dreapta soselei Castelul Teleki din Pribilesti, foarte recent vizitat.
Dupa intrarea in satul Lucacesti, imediat dupa biserica, se coteste la stanga, urmarind spre E-SE ulita larga si pietruita. Peste cateva sute de metri, o varianta scurta continua spre E, iesind in pasunea satului.
Se opteaza pentru varianta din dreapta care, trecand pe langa patru mari solarii, ajunge la coliba pastorala si fantana cu cumpana si valaua de beton destinate adaparii ciurdei de vite, adica la aproximativ 0,5 km de liziera vestica a Rezervatiei de stejar pedunculat Bavna.
Se continua pe drumul putin sinuos, lutos dupa ploi sau prin pajistea cu iarba scunda.
Au inceput sa infloreasca paralutele si papadiile. La circa doi kilometri, se contureaza periferia Miresului Mare, iar la stanga, padurea de foioase dominata de stejar si o portiune din Muntii Ticaului, Dealul Mare din zona Stramtorilor Somesului la Ticau.
Este impresionanta panorama de la stanga rezervatiei, inspre varful Ignis, continuand cu Pietroasa si, intr-un prim-plan, spre dealurile valurite dintre Tautii Magheraus, Baita-Nistru, Cicarlau, Ilba, pana la Seini, piramida Pietrei Tisei de Nistru si cea mai mare si impadurita a Muntelui Mic.
Colonia de starci
Nu lipsesc micile grupuri de grauri care ciugulesc, alaturi de ciocarlani si codobaturi, gaze din pajistea scunda, proaspat spalata de aversa. Desi e Duminica Tomii, un gospodar a iesit cu atelajul tractat hipo la tarlaua proaspat arata din camp.
Se traverseaza canalul de desecare peste un pod din tuburi de azbociment. Stejarii pedunculati sunt uscati, din cauza apei freatice aflate la suprafata si a excesului de umiditate. In coroanele lor cuibaresc, intr-o tot mai restransa colonie, starcii cenusii, numiti cete de localnici, alaturi de stancute si cateva ciori, ciocanitori si gaite…
Se remarca si-n aceasta primavara drastica imputinare a starcilor. Reducerea nivelului apei freatice a facut posibila germinarea ghindelor si aparitia treptata a lastarilor de stejari pedunculati, indeosebi in zona S-SV-V a rezervatiei.
Lalelele pestrite, care pot fi gasite de obicei in zona de N-NE, a Rezervatiei Bavna pana in satul Fersig, au trecut de perioada de inflorire. Pot fi admirate insa exemplare de stirigoaie si Pecetea lui Solomon.
Pasteluri…
Surprind palcurile portocalii de calcea calului, buchetelele albastre-liliachii de mierea ursului, insulele intinse de floarea Pastilor coltisori, macrisul iepurelui, primele exemplare de floare brosteasca portocalii, toporasi albastri si leurda. Tufele de porumbar, aproape imposibil de traversat, ocupa lizierele luminoase dar si meandrele vaii Mariusa.
Aici pot fi vazute de obicei caprioare, vulpi, bursuci, fazani, dar si rate salbatice cu penaj albastru-verzui, gulerat cu alb. Insa, acum doar un iepure dolofan a zbughit-o dintr-odata.
Spectacolul inegalabil il ofera ansamblul rezervatiei Bavna, izul de frunza putreda amestecat cu parfumul numeroaselor flori, apele stagnante din vechile meandre ale vaii Mariusa, cantul cintezelor, codobaturilor, pitigoilor, porumbeilor gulerati, cucilor, pupezelor, cearta ca de precupete a stancutelor si galceava grava a starcilor cenusii ce aduce oarecum limbajului carait al gastelor.
Poti admira ceasuri la rand, in Rezervatia Bavna, zona colonia starcilor cenusii, pentru a le cunoaste, admira si respecta inconfundabilele ritualuri diurne legate de plecarea dupa de-ale gurii sau dupa surcele pentru consolidarea si refacerea cuiburilor.
E imposibil ca scrutand printre coroanele stejarilor spre cuiburile starcilor cenusii amenajate din ramurele uscate si fibre vegetale sa nu-ti amintesti de cartea Sembazuru a lui Yasunari Kawabata.
La Stejarul Imparatului
Rezervatia de stejar pedunculat Bavna se intinde intre localitatile Fersig, Lucacesti, Miresu Mare, avand o suprafata de 26 ha si constituie o reminiscenta a fostei paduri intinse de stejar din depresiunea Somcuta Mare, Miresu Mare, Lapusel, Baia Mare. A fost recunoscuta si declarata in 1963 de Comisia Monumentelor Naturii.
Ulterior, padurea a fost declarata rezervatie forestiera in 1977, devenind arie naturala protejata in baza Legii 5/2000 si avand codul 2575. Speciile mature de stejar de aici au fost evaluate ca avand o varsta de maximum 150-180 de ani.
Pana curand, in subetajul silvatic nu se puteau observa exemplare tinere de stejar pedunculat, ceea ce greva asupra viitorului acestui arboret valoros. Zona estica a rezervatiei este taiata de calea ferata Jibou, Satulung, Baia Mare, un pod de beton al acesteia, amplasat peste valea Mariusa marcand locul in care, cu ocazia retragerii trupelor hitleriste in 1944, o mare garnitura de tren incarcata cu provizii, echipament si tehnica de lupta a fost aruncata in aer pentru a nu deveni prada de razboi pentru trupele rusesti care avansau vertiginos spre vestul tarii.
Padurea de stejar, cu o suprafata de 1396 hectare, este una de ses si dispusa pe o veche terasa a Somesului, avand cota maxima de altitudine de 260 de metri si numai 150 de metri in zona rezervatiei Taul Mustiucului si Taul Caprei nu-si afluiesc apele in valea Mariusa.
Canalele de desecare, menite sa elimine excesul apei freatice si riscul podzolizarii solului, au fost orientate spre cursul actual al vaii Mariusa, imprevizibilele sale meandre punand serioase probleme la deplasarea in acest areal.
Stejarul imparatului, un exemplar ce impresioneaza prin perfecta verticalitate si ramurisul crescut se afla protejat de un gardulet in zona SV a rezervatiei, aproape de liziera.
La intoarcere in Lucacesti, se mai face un scurt popas pentru a admira porumbarii, fanatele aurite de miile de papadii, holdele reavene, solariile numeroase, ciresii si perii in floare.
Foto: Rezervatia de stejar pedunculat Bavna, Lucacesti (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
