DRUMETII – TRASEE TURISTICE MARAMURES – Invitatie la drumetii in Maramures (GALERIE FOTO)

Vezi GALERIE FOTO
Se stie ca pasionatii de evadari in natura nu ravnesc doar la culmile si piscurile alpine inalte, deoarece adesea un ceva infim si aparent insignifiant, descoperit in unele locuri indiferent de anotimpuri, pot induce neasemuite bucurii turistice si satisfactii spirituale. Privind lucrurile din aceasta perspectiva, maramuresenii sunt cu siguranta niste preferati, alesi, ai zeilor.

In general in Maramures obiectivele turistice foarte cunoscute si preponderent vizate fac parte din Maramuresul Istoric (Masivul Ignis, Muntii Gutai, P.N. Muntii Maramuresului, P.N. Muntii Rodnei), Tara Lapusului, Fisculas, Zona Preluca ( Muntii Lapusului, Muntii Tibles, Defileul Lapusului) din bazinul Baii Mari ( Muntii Ignis, Muntii Gutai, lacul de acumulare Firiza, lacurile artificiale Bodi Ferneziu si Bodi Baia Sprie, statiunile turistice Mogosa si Suior, lacul artificial Nistru, traditionalele locuri de plaja si scaldat limitrofe Lapusului si Somesului) si intr-o mai mica masura din Tara Chioarului si Tara Codrului.

Instantanee cu… magarusi, in Lunca Somesului
Intr-o escapada realizata in ultimele zile ale muribundului an 2011, am redescoperit ineditul peisagistic din Lunca Somesului la Ardusat, frumusetea cu totul aparte a turmelor de oi turcane sibiene aflate in transhumanta, insotite de magarusii coplesiti de povara samarurilor pascand in porumbistile dintre Gardani si Rodina ori printre colinele din zona Baita de sub Codru, Oarta de Jos.

Tot pe-acolo se pot admira surile mari nemtesti, cu porti uriase simetrice confectionate din scandura de brad patinata de vremi si prin care puteau intra carele trase de cai ori boi incarcate cu bucate, fan, otava ori coceni de porumb.

In Tara Codrului, acestea, ca si grajdurile, au portile sau peretii specific decorate cu cerbi cu falnice coarne si brazi. Casele traditionale sunt alungite, cu prispele inguste sustinute de stalpi de stejar sumar, dar cu un deosebit simt estetic, ornamentati, vita-de-vie umbrindu-le vara, alteori aceasta asigurand veritabile tuneluri vegetale pe deasupra curtilor ingrijite.

Peretii acestor case sunt spoiti de regula in albastru, ultramarinul dominand ca nuanta. Nu lipsesc insa spoielile in diferite nuante de verde sau si modelele florale aplicate cu precursoarele trafaletului de astazi.

Cruci celtice la tintirimul din Benesat
Daca in satele codrenesti mai prospere domina bisericile zidite, mari si cu turle argintii, in cele colinare, cu o diminuata fertilitate a solului si conditii mai grele de viata, bisericile traditionale maramuresene de lemn, monumente istorice de sec. XVII-XVIII, atrag atentia prin sveltetea si armonia lor, de ex. in Bicaz, Ortita, Buzesti.

Unora li s-ar putea parea nefireasca, daca nu chiar de-a dreptul saturnian-macabra, ideea vizitarii tintirimurilor si a cimitirelor multiseculare, in speta a celor din Tara Codrului.

Curiosii pot descoperi insa acolo niste pietre de capatai daltuite in gresii calcaroase de Alunis, cruci si lespezi cu totul aparte, dar si asa zisele cruci celtice cu bratele incercuite, nu doar langa biserica greco-catolica, monument istoric, din Benesat ci si iesind din Arinis spre Tamasesti-Urmenis, chiar langa soseaua asfaltata ce duce in Baita de sub Codru.

Dansul lebedelor
Revenind, dincolo de Arinis, pe soseaua excelenta ce duce spre Basesti, respectiv catre Cehu Silvaniei, in preajma salbei de helestee intinse de-a lungul foarte modestei vai a Salajului, pot fi admirati ulii statuari veghind de pe crestetele stalpilor de telefon sau ai retelei electrice, stufarisul si papurisul care constituie un excelent habitat pentru avifauna, de la rate salbatice la lisite, pescarusi, starci albi s cenusii, la elegantele lebede albe.

Pe malurile helesteelor se poate sta clipe in sir pentru a admira mirabila glisare a pasarilor pe intinsele luciuri de apa sau fantasticele acrobatii aeriene ale acestora atunci cand se simt amenintate de intrusi.

Splendidele case traditionale din Ulmoasa
Cati oare dintre maramureseni sau baimareni stiu unde se afla satucul pitoresc Ulmoasa (cartier al orasului Tautii Magheraus) si cati dintre acestia au admirat vreodata macar aceasta depresiune?

Intr-o zi de iarna, dupa o purificatoare ninsoare de doar un lat de palma, fostul catun saracacios de odinioara impresioneaza prin gospodariile-i cocotate de-o parte si cealalta a vaii omonime care curge spre V pentru a-si uni apele cu cele ale vaii Baita.

Case indeobste modeste, albastre, verzi, in ultima vreme spoite si in roz ori portocaliu, cu clasice mici suri, grajduri si fanare, nelipsind staulele pentru ciopoare de doar cate 15-30 oi turcane. Clasicii meri, cateodata neculesi, ofera vederii superbele lor fructe rosii bordate cu albul imaculat al zapezii. Nu lipsesc aici nici vestigiile multisecularelor exploatari miniere, galeriile inguste sapate in durele andezite cu mijloace empirice in cautarea aurului si a argintului.

Propuneri de excursii
O splendida excursie, defel dificila, se poate face din Ulmoasa spre poiana si varful Ulmoasa si de-acolo, prin Poienile Seituri, Urzicii si Jolob, spre Lacul Firiza via vaii Seicini ori pe valea Valinelor, trecand pe la cascada Valtori.

Apoi exista varianta – la fel de spectaculoasa – a descinderii din Ulmoasa pe varful Tocastru, in continuare pe varful Plestioara iar de-acolo, prin Saua Dia, in valea Romanelor – Lac Firiza.

In ultimii 5-6 ani, beneficiindu-se de fondurile SAPARD, Prelucile au beneficiat de amenajarea unor civilizate cai de acces dinspre Copalnic, in amontele vaii Domosa spre Copalnic Deal-Preluca Noua si in continuare spre Intrerauri, Aspra, Codru Butesei, Buteasa Pod-Dealul Colnic, Buteasa, respectiv Ciolt si Somcuta Mare.

O alta cale de acces cunoscuta si destul de frecvent utilizata leaga extremitatea estica a Copalnic-Manasturului, prin Dealul Manasturului, de Culmea Preluca, trecand peste varful Dealul Florii pentru a descinde pe urma in Preluca Veche si de-acolo in jos pe Culmea Maschii in Razoare-Targu Lapus, respectiv spre Dealul Corbului si-n continuare, peste relativ recent construitul pod de beton peste raul Lapus, in Salnita, respectiv Vima Mica sau Boiu Mare-Mesteacan.

O alta veche cale de acces a fost reamenajata in ultimii ani spre Valea Arinului-Culmea Maschii-Groape sau/ si Preluca Veche, ea desprinzandu-se in Rusor din soseaua ce continua spre Cernesti -Tg-Lapus, continuand prin Magureni si apoi in amontele vaii Morii.

Splendidele livezi de pomi din Copalnic Deal
Desi am fost de nenumarate ori pe Culmea Preluca si de-acolo in Preluci si pe numeroase variante de trasee catre Defileul Lapusului, pana in cea de-a doua zi a lui 2012 habar nu am avut de splendida varianta rutiera (macadam, panta mare, drum pretabil in sezonul rece doar autovehiculelor corespunzator echipate si cu tractiune integrala) care porneste din centrul stravechii asezari Copalnic Manastur orientandu-se spre SV, suind apoi in serpentine largi prin Jugastrel pentru a descinde in livezile clasice de meri, peri, pruni si nuci ale zonei NE a Copalnicului Deal.

Panorame…
Sunt aproximativ 5 km din Jugastrel pana pe Culmea Preluca abordand acest parcurs dar va asigur ca strabaterea lor pietonala ofera nevisate recompense. Pe masura ce drumul se inalta deasupra terenurilor agricole frumos parcelate, cu o grafica aparte dar si deasupra livezilor dominate de pruni, perspectivele nordice scot la iveala vetrele Copalnicului, Copalnic-Manasturului, Vadului, Laschiei si a Faurestiului, spre E Rusorul, Cernestiul, Ciocotisul si Trestia.

In plan mai indepartat, inalte, valurite si impadurite, pot fi admirate culmile Iricaului, Morgaului, Dealul Florii, Dealul Crucii, Mons Medius, Ciontolanul si indaratul lor dar si mai inalte, semetele culmi ale Ignisului, Mogosei, Gutaiului si ale Satrei lui Pintea iar spre E-SE , marcat de releul GSM, varful Pietris.

Surprizele nebanuite se ivesc odata ajunsi in livezile cu foarte rare gospodarii la care doar ARO-urile au acces dupa ninsori si pana primavara tarziu. Sunt doar vreo patru-cinci astfel de gospodarii vechi dar reinnoite, dotate cam cu toate cele de trebuinta pentru lucrarea ogoarelor si pentru stravechile indeletniciri zootehnice, de la oierit la cresterea vitelor si a porcilor.

Palcuri de gospodarii
Remarcabil este paienjenisul vechilor drumuri de carute, pietruite si amenajate accesului auto in ultima vreme, care leaga toate aceste nuclee de viata rurala, parte prelucana tara a vestitei horinci de prune.

Oamenii sunt cumsecade dar si circumspecti la vederea aparatelor foto, nepricepand ca secularele case si suri acoperite cu frumoase cusme de paie pot constitui deliciul orasenilor.

Privind la V peste valea Domosa, urmarita de voltele drumului ce suie spre casa albastra a familiei Barbos din Copalnic Deal, se pot vedea restranse palcuri cu gospodarii, altele solitare si chiar pe culme, una spoita in galben citrin, atragand privirile precum un far in plina furtuna.

Drumul pietruit din Jugastrel suie printre gospodarii iesind intr-un loc in care s-a exploatat recent zacamantul de dolomite (cel din Culmea Preluca fiind, pare-se, unul dintre cele mai mari din Romania conf. ing.Dinu Pascu) pentru a le folosi la intretinerea drumului sau/si in constructii.

Drumul coboara apoi spre o mica sa marcata cu o clasica rastignire de lemn dupa care se avanta abrupt pana pe Culmea Preluca, traversand o plantatie de conifere, de unde urmareste traseul unui stravechi drum de caruta spre Dealul Manasturului.

Pasionatii mountainbikeri baimareni au realizat in vara lui 2011 un spectaculos traseu in circuit via Targul Lapus-Salnita prin Dealul Corbului, peste varful Dealul Florii, pana in saua Dealul Manasturului dupa care au coborat prin Jugastrel in Copalnic Manastur pe acest minunat, si nemeritat de putin cunoscut, drum.

Cu speranta ca cele de mai sus, impreuna cu bogatele ilustratii foto, va pot oferi cateva agreabile sugestii turistice pentru anul 2012 va dorim drum bun si impresii maramuresene de neuitat !

Foto: Imagini din Maramures (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja