Vezi GALERIE FOTO
Mai, zis Florar, anotimp al renasterii, prospetimii, exuberantei, sperantei, frumusetii, inocentei si a candorii de-a pururi.Timp al incitantelor miresme, de la cel reavan, al primei brazde, urmate de brutala scarpinatura a grapei, la cel al balegarului de grajd cu iz iute, asemanator tarliturilor de pe urma primelor mutari de stane abia scoase din tarina la munte si nu in cele din urma, la subtilele parfumuri florale.
Timp al mieilor natangi, al iezilor zburdalnici si neghiobi, al dragostei, ganguritului si-al puisorilor aurii de gaina scurmand nevolnici in batatura casei . Debut al vremii orhideelor si-n tara noastra, a celei botezate parca dupa Cenusareasa, Papucul doamnei ocrotita in Europa cu sfintenie, nebagata-n seama, ori dimpotriva, prea bagata si agresata pe la noi.
Se anunta zile insorite, dupa-amieze in care se ajunge la 29 de grade, cu nopti ceva mai blande si o strasnica, manoasa, roua diamantand fanatele in care papadiile aurii se metamorfozeaza magic parca in mii si mii de globuri alb-pufoase, atat de fragile incat se sparg in mii de cioburi.
Cascada de pe valea Cavnicului
Liliac inflorit in Cavnic. Vizibila schimbare a oraselului minier de odinioara, intr-o turistica oaza verde. Se face un popas pe la Stalpul tatarilor pentru a admira bulbuceala, ca de frantuzeasca sampanie, a unei mici cascade de pe valea Cavnicului, aproape de obarsii.
Dincolo de Pasul Neteda dau navala noile pensiuni amenajate, cat de cat, in spirit arhitectural traditional ori, cel putin, nestrident, neagresiv vizual. Printre ele apar stanele, odinioara retrase, departe de caile de acces, acum, intr-un neaos – advertising tributar marketingului capitalist, amplasate cat mai aproape de sosea, in camp deschis ori pe la umbra fagetului, printre marghilele uriase (musuroaie inierbate) decorate de tufele inflorinde de merisoare si afine. In albe strecuri de tifon, atarna de grinda povara casilor cruzi si a urdelor proaspete.
Panorame…
Superb, ca mereu, Brebul. Si fanatele sale aurite acum de miile de corole minuscule ale florilor brostesti, in plus, roz insule de floarea cucului alterneaza intins-valuritelor stergare albe de margarete. Splendida vatra Ocnei Sugatag, mereu imi aduce aminte de Barbizonul atat de drag lui Ion Andreescu. Minunat platoul vulcanic Gutai, de la Creasta Cocosului spre varfurile Gutai si Trei Apostoli. Totul este invaluit in verde tonic.
Panoramele sunt admirabile in timp ce se suie din Valea Cosaului, satul Calinesti, spre Dealul Valeniului pentru a cobori dupa aceea catre Valea Izei ,in vestita Barsana. Impresioneaza vederile, peste infinitele terase, spre Culmea Pietrei, Gutai si piemonturile nordice ale Muntilor Lapusului. Spre N-NE se vad semetele culmi alpine intunecate ale Muntilor Maramuresului iar la dreapta lor cele ale Muntilor Rodnei.
Clencerii cu trifoi si lucerna
Un alt popas se face in extremitatea SV a Barsanei, dincoace de Iza, in dreptul gospodariei lui Popan Ioan de pe ulita Valeniului. Fanata lor pare un mirabil pastel, sau o diafana acuarela, in timp ce peste drum se insira riguros soldateste mai bine de-o duzina de clenceri incarcati cu povara inmiresmata a celei dintai coase la trifoi si lucerna.
Surpriza e in curtea gospodarului, in sopronul sau de vara, in care troneaza un cuptor secular pentru colaci si cozonaci. Un batran chircit in caruciorul primit cu ceva ajutoare straine priveste trist, in final rasarindu-i in ochi geana nesperata de viata si lumina.
Nici gazdoaia nu-i prea vioaie, firava mai degraba, harnica insa si cu acea specifica modestie crestina. Omenia lor este proverbiala, admirabila.
Iza este umflata, tulbure. Apoi manastirea Barsana in necontenit avant constructiv, comercial, turistic. De la gura vaii Slatioara, se intra pe meleagurile vestitilor Frati Petreus originari din Glod. E o alta lume. Nu neaparat arhaica, ci una a deplinelor armonii dintre antropic si natural, a gospodariilor cu case trainice de lemn, inconjurate de acareturile de la grajd si sura si soprurile pentru fan si otava ingenios realizate.
La prasit buracii
Meri, nuci, pruni, ciresi si o vale modesta, cu talvegul sapat in marne si gresii stratificate. Izvoarele saline, cu slatina sunt cunoscute si folosite de localnici la pusul muraturilor si a verzei pe iarna dar si la conservarea carnii de porc dupa Ignat, pana la Pasti si la Rusalii. Horinciile fierb in draci borhoturile de mere, dand la iveala imbatator-parfumata horinca de 52 grade.
Aici liliacul e in plina floare, pe alocuri atragand atentia tufele cu flori sangerii de gutui japonez si lalele rosii, galbene, vinetii. Podete de lemn ori trainice poduri de beton sar valea Slatioarei spre gospodariile asezate simetric.
Desi este sarbatoarea Sfintii Imparati Constanti si Elena, taranii lucreaza. Cosesc, sparg brazde, prasesc porumbul, cartofii si buracii. Se lucreaza si in gradinile, fanatele, micile holde din Slatioara. O ceata de gimnazisti, fete si baieti abia a iesit de la scoala.
Gaini, cocosi batosi, rate, cate o oaie tarziu fatata si tinuta aproape, cu miel cu tot in batatura, cuptoare vechi, bizar impopotanate cu unelte si cergi multicolore se observa aproape la fiecare casa. Sunt frumoase gardurile vii, din batrane salcii, primavara de primavara afro sau punckist coafate. Fluturi albastri, maronii intunecati, galben citrini, mai apoi, cand soarele arde de-amiaza, unii frumosi, rosii catifelati, cu ochi albastri pe aripi, amintind de pauni.
Sor cu frate si manunchiuri de nu-ma-uita
Sleau de carute pe modesta valea Morii, balti, zone mocirloase, sopot de apa ce vine dinspre vechiul scoc al morii. Gospodariile sunt parca strategic grupate laolalta pe la poalele dealurilor, in ingusta lunca umeda. Un falnic, solitar, molid cu atarnande, tern-maronii, flori masculine atrage atentia. Cele feminine s-au transformat deja in maricele conuri solzoase si verzi, mustind de parfumata rasina.
Ciudat, nu se zaresc orhidee comune inflorite. Aproape de liziera de foioase, dam de unicul exemplar de Orchis militaris. Ce arhitectura a multiplelor corole roz-liliachii pal. In jur, mii de exemplare albastre-galben portocalii de Sor cu frate si mai la umbra inflorescente galben-portocalii. Ici, colo, delicate manunchiuri de Nu-ma-uita, balegi de vite si o urma batuta de acestea spre luminisul din coasta.
Un imens nor, din ce in ce mai negricios, este incapabil sa ascunda soarele arzator al amiezei abia trecute. Pornim in cautarea Papucului doamnei, sperand la rasplata printului ce-a gasit Condurul Cenusaresei. Nimic insa.
Adrenalina sporeste, poate si din pricina apropierii de stana si ceata de dulai carpatini, agresivi. Nicio planta macar, darmite delicatele inflorescente ce aduc unui fantezist papuc galben citrin decorat cu penele visinii ale maiestrelor pasari ale Paradisului.
Primele exemplare de Papucul Doamnei
Incep cautarile la liziera superioara apoi pe versantul NE abrupt, arid si…iata primele plante, inalte de 15-25 cm, cu frunzele lat-lanceolate, amintind de cele ale lacramioarelor sau, mai bine, de cele ale Pecetii lui Solomon. La Papucul doamnei e ca la ciuperci, mai ales intr-o zona cu arbusti si irizatii alternand dintr-o data cu penumbre inselatoare.
Iat-o pe prima, frivola, amintind de coafura unei despuiate dansatoare de can can de la Moulin Rouge, cu pene de egrete in par. Spre N si la nici trei metri, apare al doilea Papuc al doamnei.
Umiditatea si caldura par de jungla. Ce regal nesperat de orhidee. In jur, avand talia de nici 12-20 cm, o multime de Papuci ai doamnei ce vor inflori probabil in decada urmatoare ori in circa doua saptamani.
Parca s-au mai imputinat si potecile oilor si caprelor iar cele ale vitelor nu sunt atat de grave, fiind mai rare, riguros, an de an, conturate pe cam acelasi traseu. Pe valea Slatioara, se face un alt popas pentru a admira o exceptionala gospodarie munteneasca si o multime de tarani iesiti la pusul brazdelor verzi pe ramurosii clinceri.
La bisericile-monument istoric din Cornesti si Sarbi
Alte opriri sunt pe Valea Cosaului, mai intai la o moara, apoi pentru a vizita frumos restaurata biserica de lemn (una dintre cele mai vechi si remarcabile biserici din Maramuresul istoric si din Transilvania.
Structura bisericii dateaza din 1615 iar cea a altarului este cu un secol mai veche. Lacasul are hramul Sfantul Nicola si figureaza pe lista monumentelor istorice din Cornesti dupa care, pe aceeasi vale incarcata de istorii, datini, obiceiuri si traditii, biserica monument istoric din Sarbi Josani-sec. XVIII, de asemeni restaurata, beneficiind (fericit si laudabil) de un frumos, mare, panou informativ.
Biserica din Josani a fost construita din lemn de stejar in jurul anului 1685, fiind ctitoria familiei nobile Dunca de Sarbi, care a posedat aceasta parte din jos a satului. In partea de sus a satului Sarbi, pe locul asezarilor medievale Balotesti si Camarzana, exista o alta biserica de lemn mai veche, din 1639, cunoscuta sub numele de Sarbi Susani, ctitoria nemesilor din acea parte a satului.
Retur ca o minunata plimbare printr-un vast parc, prin Budesti si Cavnic, cu mintea strepezita de asfalticele hartoape.
Foto: Maramuresul istoric, Papucul doamnei (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
