Vezi GALERIE FOTO
Se traverseaza orasul Jibou, un milenar fost targusor cunoscut ca Sibó. Localitatea a fost strategic pozitionata pe drumul sarii exploatata in salinele din Dej, de acolo ea fiind adusa cu carutele sau cu ajutorul plutelor pe Somes.
Ostile turce au incendiat targusorul in anul 1660. In 11 noiembrie 1705, trupele transilvane, conduse de principele Francisc Rákóczi al II-lea, au fost ravasite de cele austriece, aflate sub comanda generalului Ludwig von Herbeville.
La castelul baroc al contelui Wesselenyi , in 25 august 1849, a capitulat ultima armata revolutionara pasoptista din Europa, comandata de generalul Kazinczy. Dupa construirea caii ferate si a garii (1890), in Jibou s-a stabilit o importanta comunitate evreiasca care a fost deportata la Auschwitz in primavara anului 1944.
La biserica-monument istoric din Var
Dupa razboi, Jiboul a fost centru de raion pana in 1960, devenind oras in 1968. Localitatea a fost afectata de inundatiile produse prin revarsarea Somesului in 1970. Satul Var se afla foarte aproape de Jibou, pe malul geografic stang al Somesului. Vatra satului este pitoresc pitita intre dealurile impadurite cu foioase sporind atractivitatea.
Primul popas are ca tinta biserica de lemn, monument istoric cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, construita la 1733 si mutata in Var la 1820. Pe grinda de deasupra intrarii in pronaos, se poate citi prin mine, popa Damian. Mormantul preotului ctitor, marcat cu o cruce daltuita in gresie, se afla in prispa de pe latura SV a lacasului.
O splendida panorama se deschide din tintirim spre N, catre crucea inalta de 11 m de pe crestetul Piscuiului Ronei, amplasata de profesor Ion Ivanescu dupa 1989, drept omagiu adus eroilor transilvani.
Sarpantele rosii ale caselor, dar in special merii si perii infloriti, tarlale terasate, gradinile ordonate sporesc farmecul rustic al Varului. Vizitand zona conglomerat gresoasa, cu versanti aproape verticali, intens erodati pe alocuri, se pot vedea zone pitoresti cu aspect de abri sau megaliti bizar sculptati de intemperii. Uriasul banc conglomerat gresos a fost multa vreme exploatat in cariera, materialul rezultat fiind probabil folosit in constructii.
Impresionante stratificari conglomerat-gresoase
Satul Turbuta este situat aproape vizavi de Var insa la E-SE, pe malul drept al Somesului. Se ajunge la puntea suspendata pe cabluri urmand soseaua asfaltata ingusta care trece peste calea ferata Dej-Jibou. In aval de puntea suspendata, pe malul drept, atrage atentia o casuta de vacanta, iar deasupra ei, varful piramidei Piscuiul Ronei.
Imediat de la casuta, se poate remarca impresionanta stratificare in forma de uriasa secera, de argile rosii, conglomerate gresoase si calcare, sedimente marine tertiene, aici fiind descoperite insa si coaste si dinti de dinozauri, fosile din perioada Cretacicului. Piscuiul Ronei, prin structura sa geologica, obliga Somesul sa-si schimbe cursul orientat E-V, spre N-S, iar meandrele rezultate sporesc farmecul zonei.
Toata Turbuta pare acum un infinit buchet de flori de mar si par. Cocosii, gainile ciugulesc dinaintea gospodariilor, murgii pasc in lunca ingusta, carutele ies la tarlale pentru semanatul porumbului, totul generand un admirabil calm rustic.
Merita atentie grajdurile mari, trainic zidite din caramida arsa, cu suri simetrice la capete si luminatoare arcuite. Ornamentatia portilor si surilor este modesta dar nu lipsita de simt artistic.
Biserica monument istoric cu hramul Sfintii Arhangheli din Turbuta
Se trece pe langa noua biserica, dupa care se suie pe o ulita pietruita, spalata de torente, spre bisericuta de lemn, monument istoric ce are hramul Sfintii Arhangheli. Sfanta liturghie si predica abia s-au incheiat si enoriasii, imbracati de sarbatoare, ies pe pajistea din fata sfantului lacas privind curiosi turistii.
Biserica a fost edificata in sec. XVII-XVIII dar pictura interioara, pe alocuri binisor conservata, a fost realizata abia in 1816, cromatica si stilul de ansamblu facandu-i pe specialistii in domeniu sa atribuie lucrarile mesterilor zugravi Lazar Tocaciu si Biro Lajos din Ortiz.
De la biserica suie spre N-NE o poteca ce o taie apoi prin restransul cimitir vechi, strajuit de pruni. Pe masura ce se suie, se deschid panoramele spre vetrele satelor Tihau, Var si Turbutei.
Pe haturile invadate de paducei, porumbari si tufele dense de lemn cainesc, atrag atenta arbustii cu inflorescente albe, asemanatoare socului. Rozetele lor alb-crem emana un parfum dulceag ce atrage numeroase gaze, indeosebi carabusii verzi-sidefii, care, scaldati in razele soarelui, nasc feerii.
Policromie… pe Piscuiul Ronei
Se ajunge intr-un valcel, de unde se suie pe culmea din stanga traversand o plantatie de pruni tineri. Soparlele profita din plin, solarizandu-se aproape de galeriile subterane. De la vechiul drum de caruta ce suie intr-o sa, Piscuiul Ronei se observa treptat, impresionand prin pajistile terasate, verzi, separate de haturi dominate de arbusti, un excelent habitat pentru fazani dar si pentru iepuri, caprioare.
Pe drum se pot vedea fosile rare din specia Ostraea, apoi numulitii rotunzi, aplatizati, cu impresionante striatii concentrice sidefii. Din saua estica, se traverseaza niste terasari inguste iar la final se atinge varful Piscuiul Ronei. Pe hatul unei tarlale, printre porumbarii densi, adunati de-a lungul deceniilor, atrag atentia copite de cal, fosilele scoicilor, cum le numesc localnicii.
Perspectiva se deschide spre Pietrosul Salajului si Surduc, cea sudica spre Tihau si Var, cea vestica, spre Jibou, Somes Odorhei, Inau, Alunis in timp ce aproape, spre NV , se vad Rona si mai apoi Husia, buclele mari ale Somesului completand peisajul.
Pe varful Piscuiului Ronei cativa tineri turisti vin cu scuterele dinspre Rona. Impresioneaza multitudinea fluturilor cunoscuti sub denumirea de coada randunicii. Scanteiute galben-portocalii, dar indeosebi numeroase exemplare de lapte cainesc, decoreaza pajistea arida de curand curatata de porumbari. Pe varful Piscuiului Ronei, se vede vatra unor focuri realizate din anvelope auto.
Spre N, se vad localitatile Rona, Husia, Somes Guruslau, Tranis, Napradea si in final, la poalele Dealului Mare si la intrarea in Stramtorile Ticaului, satul Cheud cu vestigiile Manastirii Benedictine si ale unei cetati medievale mai vechi.
Intre Piscuiul Ronei si Rona, deasupra viilor dominate de soiurile hibride, se afla locul numit Reghelau (posibil derivand din limba maghiara, cu sensul de pasune comunala). Spre V, se observa Dealul Salajului, satele Somes Odorhei si Inau. Spre E platoul carstic Cozla, iar mai departe cuesta ocru-bej a Prisnelului Valisoarei.
Sub Piscuiul Ronei, catre malul drept si cotul amplu al Somesului, se afla locul numit Sub Coaste, iar de la cotul Somesului spre dreapta, framantata, cu argile rosii, zona Pe Poduri.
Separat de doua valcele afunde acaparate de tufe de arbusti, soci, pruni si salcami se observa Dambu Ciresului iar in aval de podul din Rona, in lunca din dreapta Somesului, zona Iepuriste.
In Rona
Locuitorii Ronei isi spun roneni, cei mai varstnici folosind si denumirea de romneni, de la arhaica denumire Romna. Se coboara pe piciorul NV al Piscuiului Ronei punctat de siluetele unor peri salbatici sau de soiuri deosebite, de unde se ajunge intr-un drum de carute ce coboara spre Groapa, traverseaza zona estica Pe Poduri, dupa care intra in Rona.
Surprinde asaltul automobilistilor care, profitand de realizarea podului peste Somes si a asfaltarii drumului, se avanta spre Groapa pe ulita lutoasa a satului, scopul lor fiind de a picnicari pe la poalele nordice ale Piscuiului Ronei intr-o zona de multa vreme agreata de pastori.
Dupa un scurt popas si ultimele cadre in Salsig, unde numeroasele berze incinse de caldura torida respira gafaind din cuiburi, cu ciocurile larg deschise, se incheie circuitul turistic salajean.
Foto: Var, Piscuiul Ronei (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
