 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
Lalelele si rododendronii dau in floare in Gradina Botanica din Jibou. Este momentul propice pentru a evalua din nou munca cercetatorilor biologi, dar si cea a simplilor horticultori.
Se porneste dis-de-dimineata din Baia Mare. Primavara, in inimaginabila-i fantezie de forme si culori, obliga la o suita de scurte opriri. Peri monumentali si meri clasici infloriti in Hideaga impun clipe de admiratie si extaz. Se aude zumzetul dens al albinelor si bondarilor plecati dupa rod.
Arborele gigant
In Coltirea, perilor uriasi, incarcati de albe flori, li se alatura, in izbitor contrast, tufele insangerate de gutui japonez. Urmeaza parcelele tonic verzi, cultivate cu grau, orz, trifoi sau lucerna. Nici urma de fazani, se aude insa caraitul inconfundabil al cocosilor ce isi ademenesc soatele. Solele mari sunt invadate de mii de nestemate portocalii, papadii, iar pe acest fundal se proiecteaza panorama satelor Tamaia, Buzesti, Sarbi, Farcasa.
Pana acolo insa, aproape de podul de peste Somes, la Ardusat, atrage atentia livada de meri pitici din care izbucneste sageata arborelui Sequoaia gigantea, plantat in urma cu mai bine de un sfert de mileniu de familia contelui Degenfeld.
Castelul nu mai poate fi numit nici macar ruina, fiind demolat si furat cu bucata. Doar vechiul grajd al contelui, capabil sa adaposteasca peste 100 de cai si vite tradeaza si azi simtul estetic dublat de rafinamentul arhitecturii din finalul secolului XVIII si debutul secolului XIX.
Perspective…
Somesul murdar-lutos este umflat intre malurile strajuite de salcii si plopi. Perspectiva spre valuritele culmi impadurite din Seini, apoi spre Baia Mare si Fisculas, Tara Lapusului si Culmea Preluca este impresionanta. Imensii plopi se fudulesc cu matisorii lor verzi ce par mii si mii de cercei.
E imposibil sa ratezi jerbele florale ale perilor din Gardani, albastrul helesteelor intinse intre Arinis, Motis, Cehu Silvaniei, poetica perspectiva din Benesat spre bisericuta greco-catolica, monument istoric, pictural itita dintre stejarii seculari de pe crestetul Dealului Bisericii.
Se rateaza, din pacate, miracolul acvatico-forestier al Stramtorilor Ticaului si Dealul Mare, apoi impresionantele sole cu argile rosii si helesteul asaltat de la primele ore ale diminetii de pasionatii pescuitului sportiv.
O lume de basm…
Profesorul de istorie Dorin Trif, dascal la Scoala Gimnaziala Traian Cretu din Napradea, si cei cinci elevi gimnazisti, ortaci de pasionante drumetii, asteapta la intrarea in Gradina Botanica Vasile Fati-Jibou.
In sanctuarul floricol, privirile sunt atrase spre stanga de boscheti mari cu flori minuscule, albastre. Sunt primele campanule. Alaturi, se afla inca vreo doua perne florale imense, din aceeasi specie, insa aproape, pe un ingenios esafodaj calcaros, pot fi admirate grupuri dense de flori albe si altele galben portocalii.
O noapte geroasa din iarna trecuta a afectat rododendronii, multi dintre ei parand opariti si pleostiti, cu toate ca angajatii au incercat sa-i protejeze, incotosmanandu-i sub scuturi din saci grosi de hartie.
In dreapta aleii, se afla un sir de tineri meri in plina floare. Tot de acolo se aude acel zumzet estompat al albinelor plecate dupa nectar si polen. Peste meri, spre vatra urbei atestata documentar inca de pe la 1205, orizontul este strapuns de sulitele turlelor bisericilor apropiate, iar la SE Piscuiul Ronei sau Dealul Rakoci este marcat de crucea metalica ce straluceste argintie in soarele diminetii.
Solitare, de regula grupate pe specii si varietati, alteori insirate si aliniate in paralele straturi spre sferele serelor din metal si sticla lalelele par a te transpune intr-o lume de basm sau intr-un decor SF.
Oricat de preocupat sau stresat ai fi, odata ajuns pe aleile splendide ale Gradinii Botanice Vasile Fati te detasezi si incepi sa visezi cu ochii deschisi, simtind o imensa bucurie.
Protejate de sferele serelor, se observa doua tufe de rododendron, una cu flori albe, aproape imaculate, suflate aparent cu stropi de aur in preajma staminelor si a pistilului.
Alaturi, imbobocit doar, un mic boschet de rododendron rosu-ciclamen. In apropiere, un arbust animat de briza diminetii care-i zgaltie ciorchinele inflorescentelor albastre stelare. O tufa de Inima Maicii Domnului, debordeaza de ghirlande delicate cu zeci de inimioare roz.
Castelul Wesseleny, o capodopera a barocului
Tritoni, vii fosile, misuna in canalele cu ape smolii in care se proiecteaza umbrele rosii ale gutuilor japonezi. Geometrica arhitectura a boschetilor de rasinoase este splendida. In spate se afla vechiul castel Wesseleny, o transilvana capodopera a barocului, totul fiind strajuit de monumentalii arbori, parte integranta a impozantului parc dendrologic de odinioara.
Sturzi ciugulind gaze de pe insoritele peluze, veverite negre si rosii incanta vizitatorii cu giubuslucurile lor. Intr-un colt sud-estic, atrag atentia bujorii salbatici ale caror forma, culoare si miresme sunt indescriptibile.
Soarele suie pe bolta, iar sulitele sale fierbinti vaneaza fara mila, broboanele de roua nocturna. In acel violent baleiaj stralucitor, poti contempla, cu aceeasi piosenie profunda, textura si imbinarile cromatice rezultate prin juxtapunerea corolelor lalelelor.
Ca si atunci cand vizitezi manastirile Bucovinei, bisericile salajene sau maramuresene, monumente istorice de lemn sau galeriile de arta ale celebrelor muzee din Romania sau de aiurea, vizitand Gradina Botanica Jibou trebuie sa stii cand sa-ti dai frau liber curiozitatii si imaginatiei.
Este interesant sa revii aici in etape vegetale diferite, specifice unor serii botanice, de la cele ornamentale, la cele spontane aflate intr-o zona NV a Gradinii Botanice, spre coltul zoo, parcul dendrologic si padurea de foioase.
Castelul Wesseleny a fost edificat in stil baroc la inceputul secolului XVIII, constructia sa fiind terminata in sec. XIX. Amenajarile interioare au fost realizate in preajma anului 1807, iar contele Wesseleny a murit in 1810, in perioada in care castelul avea sa atinga apogeul realizarii sale.
Vaduva contelui Wesseleny a finalizat lucrarile abia in anul 1830. Dispus pe doua niveluri, castelul este amplasat in actuala Gradina Botanica cu o suprafata de 30 de hectare, realizata din anul 1968 de merituosul si vizionarul prof. Vasile Fati.
Daca in perioada sa de glorie castelul a gazduit evenimente culturale, mondene, cinegetice etc., in perioada comunista destinatia sa a fost aceea de scoala, internat, liceu. In baza unei sentinte judecatoresti, Castelul Wesseleny urmeaza sa fie restituit descendentei contesei.
Pe la orele 16-17, marea parcare din fata sa parea neincapatoare asaltului vizitatorilor de pretutindeni, foarte multi copii, dar si tineri.
Foto: Gradina Botanica din Jibou (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
