Vezi GALERIE FOTO
Se porneste din Baia Mare la 6,30 dimineata. Soarele rasare intr-o sa in timp ce de-o parte si de alta a orbitorului astru invaluit in poleiala divina se contureaza piramida Muntelui Mic si la stanga sa varful Pietroasa. De la Statia Petrom Negresti Oas se coteste dreapta pe asfaltul excelent, mai ingust, care tine pana aproape de Cariera Cornetul.
De-acolo drumul auto-forestier pietruit e in lucru, largit dar si cu lucrari de canalizare si scurte zone de ingustare, numeroase camine de control, gramezi de macadam, mai apoi cu gramezi de criblura aflata in curs de nivelare si cilindrare.
Santierul rutier a impietat insa asupra frumoasei vai Talna si indeosebi a ingustei si salbaticei sale lunci umbrita de arini si huciurile de aluni, carpeni si fagi de pe versanti, cel putin deocamdata disparand locurile agreate de negresteni, si nu numai, pentru plaja, baie, campare cu cortul, picnic.
Nu se recunosc defel locurile de un pitoresc aparte ale albiei accidentate a Talnei, sapata multimilenar in durele andezite treptat modelate, aducand pe alocuri unor bizare lapiezuri, alteori unor coveti si marmite ori cazi de baie in gaoacele careia apele se-ncalzeau de la soare, turistii, mai ales copiii balacindu-se. Doar fostele cariere de andezite din dreapta imi mai amintesc de trecutele-mi treceri prin zona.
In amontele talvegului accidentat-grohotos
Se parcheaza in santierul plin de utilaje, accesorii si materiale de la statia de plecare a telegondolei, dupa ce am cerut acordul muncitorilor. Buldozerele lucreaza pe versantul abrupt, pe traseul stalpilor si cablurilor telegondolei, amenajand caile dificile de acces pentru transportul si fixarea celor 14 stalpi pana pe varful Pietroasa. In paralel, muncitorii forestieri degaja arboretul de fag, TAF-urile lor tractand la vale bustenii.
Deocamdata nu se observa nicaieri marcajul turistic. Se urmeaza drumul fost forestier spre SV. Imediat la stanga drumului apar in rambleu brecii (aglomerate vulcanice) iar dupa vreo 200 m (cam in dreptul unui marcaj rutier santieristic cu cifra 5 ) spre stanga, culoarul foarte accidentat, grohotos, al albiei unui afluent al vaii Talna, cu un abia perceptibil firicel de apa.
Curand, pe un bolovan din albie, apare marcajul turistic cruce rosie, destul de sters, foarte vizibil insa pe un apropiat fag din dreapta. Nu exista poteca, deplasarea facandu-se in amontele talvegului accidentat-grohotos, evitand resturi de trunchiuri, ramuri, putregaiuri uitate de forestieri sau si antrenate de violentele torente primavaratice ori autumnale.
Stancarii spectaculoase
Coroanele fagilor de pe versantii foarte abrupti si apropiati creeaza un culoar deosebit de intunecos. Intre urzici si zmeuris se vede un palc frumos de plante cu seminte ovoidal-translucid-argintii, banutii lui Iuda.
Datorita umezelii limitrofe grohotelor albiei, se intalnesc exemplare albe, mici, lucioase de Amanita phaloides. Aproape de sfinx, se gaseste un unic exemplar tanar de hrib deliocios. Desi in doua locuri sagetile indica aiurea directia de urmat, marcajul cruce rosie nu insala, fiind corect si suficient de ritmic/vizibil amplasat pe fagi, alteori pe mari blocuri andezitice invadate de muschii verzi catifelati.
Traseul acesta acompaniaza de la V spre E , in urcus sustinut timp de 2 ore, lunga limba de grohote prin care se prelinge firavul firicel de apa ce-si are originea la cel mult 100 m de stancariile spectaculoase ale Pietroasei.
Deosebit de frecvente sunt potecile si urmele salbaticiunilor care cu siguranta cauta sursele de apa precare in aceasta vara, nu doar aici. Apropiindu-ne de stancariile-turnuri piroclastice, cu impresionante stratificari de lave si pe alocuri punctate de manunchiuri de ferigute si alte plante oportuniste, rezistente la vitregiile naturii, se aude uruitul produs de circulatia pe cablu a unor utilaje, spre varf.
Sfinxul Oasului
Colegii o iau spre S, prin baza stancariilor, suind curand prin stanga Sfinxului Oasului catre varf, in timp ce eu prospectez-fotografiez de la N spre S stancariile separate de hornuri, cu diedri, inalte poate de peste 35-45 m, unele cu aspect de sure turle de biserica, altele cu crestetele retezat-drepte, acoperite de muschi, ferigute, afinis. Nu lipsesc scorusii salbatici, acum plini de ciorchinii fructelor lor rubinii apreciate de pasari dar si de ursi.
In doua ore de urcus doar pe o foarte scurta portiune e vizibila o poteca, mai apoi traseul urmeaza putina vreme un drum de TAF, in rest se suie direct pe versantul impadurit, printre destul de multe doboraturi de vant, pe frunzisul vechi, neremarcand trecerea recenta a turistilor si, din fericire, nici gunoaie abandonate.
La N de Sfinxul Oasului apare un fag solitar cu varful retezat de furtuni, lastarit ciudat, fotogenic. Indaratul sau, niste spectaculoase turnuri andezitice separate de un horn ingust, accesibil cu ceva experienta si atentie. De pe crestetul lor exista o sansa de panoramare extraordinara spre L.Calinesti Oas, Negresti Oas, Piatra Bixadului si varful Vascului iar in plan nordic indepartat, lantul muntos, rectiliniu aproape, al Zakarpatyei Ucrainei.
Sfinxul Oasului, cu alura unui sfatos batran adus binisor de spate, trebuie admirat de deasupra lui si, dinspre E-SE, destul de obturat fiind in sezonul vegetal de frunzisul coplesitor al fagilor din preajma.
In anii anteriori, in pajistea Pietroasei, se pot admira impresionante palcuri de lumanarica albastra printre tufele de afin si merisor (coacaz rosu) si diademele alb-argintii de turta vacii.
Pe varful Pietroasa
Abia se vad cateva modeste exemplare de lumanarici albastre salvate de umbra fagilor din zona sfinxului, cele din pajiste fiind uscate complet de seceta, merisoarele foarte putine si stafidite, ioc afine, tufele lor inrosindu-se ca alteori in octombrie, abundand turtele vacii in zona extrem vestica a pajistii alpine a Pietroasei (in zona in care apare marcajul turistic banda albastra).
La SE de sfinx atrag atentia niste spectaculoase stancarii andezitice iar spre S-V-V acestea capata aspectul unor paralele si salbatic dintate custuri sur argintii dincolo de care poate fi vazuta apropiata stancarie modesta a varfului Paltinu iar mai departe Piatra Tisei de Nistru, cu abruptul ei stancos impresionant orientat spre E-SE. Vizavi de stancaria andezitica din Cariera Cornetul, ce seamana unei creste batute de cocos, spre S, se inalta piramida ascutita si impadurita cu faget a Muntelui Mic.
Panorama devine circulara odata iesind pe varful Pietroasa. Doua jeepuri albe, puternice, par cambrate ca niste armasari de poveste in ultima volta a drumului alpin decupat de buldozere prin pajiste, in zona NV-V.
Deasupra lor, un excavator, langa el mici compactoare, excavatoare, o groapa rectangulara, probabil fundatia unei viitoare utilitati, mai incolo terminalul, leit celor alpine occidentale ori tiroleze, stalpul 14 fiind in curs de montare si echiparea cu rolele pentru cablul transportor, cateva mici baraci, una adapostind un moto-generator electric.
Echipa tinerilor constructori hunedoreni, unii de prin marginimea Retezatului, nu depaseste 10 muncitori, toti jinduind dupa familiile si casele lor aflate la sute de km departare.
Lectia de zbor a corbilor
Curand va veni iarna, asadar nu se va mai putea lucra si dupa stadiul actual al investitiei mi se pare ca cu greu va fi data-n exploatare in iarna lui 2013. Extraordinara privelistea spre SV-S.SE de pe Pietroasa, catre vaile ca un evantai larg, Poiana Seituri, varfurile Ulmoasa, Ignis, Mogosa, Satra lui Pintea.
Din pacate, se vedeau binisor si fuioarele albe de fum ale incendiului ce nu se mai termina din final iulie si luna august pe platoul vulcanic Gutai, in speta printre vesticele stancarii si hornuri ale Secaturii. Se vede vag si Pietrosul Rodnei, Cearcanu, Toroiaga si mult mai aproape varful Plesca, pajistea arsa de soare din zona Runcu-Tataru. Un stol mare de corbi croncanind ne incanta cu acrobatiile sale, probabil ca asistam la o lectie de zbor a corbilor eclozati in acest an.
Dupa un agreabil popas, cand se admira imensele insule roz-liliachii de iarba neagra si vasta perspectiva pana spre Culmea Preluca, meandrele Somesului, oglinzile iazurilor de steril din Bozanta, albastrul Lac Calinesti Oas si la stanga sa varful Jeleznicu Mic si Mare, la N–NV vestitele maguri vulcanice impadurite ale Tarii Oasului, am luat-o inapoi, de aceasta data, pentru a evita accidentatele limbi de grohote, pe drumul tehnologic ce parcurge descendent spre V pajistea alpina lunga si inseuata a Pietroasei, la bifurcatia de la padure deviind la dreapta, drumul nostru traversand o zona de versant cu faget rar, iesind intr-un larg luminis, de-acolo orientandu-se spre NE.
Drumul pe care se coboara mai are o bifurcatie spre final iar pentru a a junge la pornire telegondola se face la dreapta. Imediat pe dreapta drumului apar numerotarile topografilor-drumari. Din dreapta, pe versantul abrupt si cu lastaris de fag, se coboara intersectand drumul poteca si marcajul turistic cruce albastra spre valea Talnei-Negresti Oas.
Se tine riguros drumul, se da in valea pe care am suit si marcajul turistic cruce rosie si dupa inca vreo 200 m se ajunge in santier la masina. Urmatoarea oprire va fi deasupra noii bisericute de lemn construita in stil maramuresean, cu sarpanta acoperita traditional cu dranita.
De-aici in jos, pe malurile vaii Talna, prin lunca si limitrofele poienite, pana la poienile sudice ale varfurilor Bretan si Vraticelu, rasar de zor vile, case de vacanta, moteluri, pensiuni, unele cu mici helestee, munumentale porti si troite daltuite-n stejar masiv.
Privind de la biserica si cocheta casuta turistico-ecumenica de vacanta inspre sud se poate vedea culoarul telegondolei si stalpii din zona varfului. Prin 1960-5, acolo strajuia, ca si pe varful Ignis, Plesca…un semet turn-baliza topografica confectionat din barne de lemn zgaltaite de rafalele bezmetice de vant.
Foto: Varful Pietroasa, varful Ignis
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
