Irlandezul Peter Hurley, stabilit de 20 de ani in Romania, si-a lansat sambata seara, 26 aprilie, in Belgia, la Bruxelles, cartea „Drumul crucilor”, jurnalul unei calatorii de 650 de kilometri pe timp de iarna de la Sapanta la Muzeul Taranului Roman din Bucuresti, in prezenta catorva zeci de romani, irlandezi si belgieni.
Ambasadorul Romaniei in Belgia, Stefan Tinca, care a participat la lansare, a afirmat ca asa cum Anglia a dat Irlandei o limba si a primit inapoi o literatura, romanii i-au dat lui Peter Hurley o tara si au primit inapoi o patrie. Diplomatul roman i-a urat autorului irlandez ca „Drumul crucilor” sa devina la fel de populara ca romanul unui compatriot celebru de-al sau – referire la Bram Stoker, autorul celebrei carti „Dracula” – de data aceasta promovand insa valorile Romaniei.
Peter Hurley a avut un dialog cu cititorii de circa o ora in care a povestit despre calatoria sa si despre Romania in general atat romanilor, cat si irlandezilor, celor care deja citisera cartea publicata in decembrie anul trecut in tara noastra, dar si celor care au intrat in contact cu el si lucrarea sa pentru prima data.
Intrebat ce a vazut in timpul calatoriei sale de 26 de zile de la Sapanta pana la Muzeul Taranului Roman, Peter Hurley a raspuns: „Am vazut sufletul romanesc in cea mai deplina faza. Am provocat acest lucru intr-un sens si mi s-a aratat frumos”.
Autorul irlandez a declarat pentru corespondentii romani de presa de la Bruxelles ca in timpul calatoriei au existat multe momente impresionante. „Unul dintre aceste momente a fost noaptea de 8 spre 9 decembrie. Ningea de mult si mersesem in acea zi 38 de kilometri, eram in secuime, dupa Odorheiu Secuiesc. Am batut la usa cam pe la 11 noaptea si cineva a raspuns dinauntru «Intrati va rog!» Eu am deschis usa si un domn a zis: «Ma bucur ca ai ajuns», ca si cum ma astepta. Apoi s-a corectat: «Ma bucur ca nu mai esti afara, ca tare frig e». Asta te inalta, nu?”, a povestit Peter Hurley.
In ceea ce priveste motivul pentru care a ales titlul cartii, autorul a afirmat ca crucile au devenit un laitmotiv al calatoriei sale, dupa ce si-a dat seama cat de multe sunt. „Crucile au devenit un laitmotiv, erau atat de inevitabile si am inceput sa le observ pentru prima data, cand treci repede intr-o masina nu poti face asta. Sunt troite la rascruce, in fata caselor oamenilor, in mijlocul pustiului, langa capite de fan si fiecare este o expresie artistica a unui popor extraordinar de creativ si credincios. In acelasi timp e ceva care nu e organizat de nimeni, crucile sunt puse de oameni acolo unde au avut o pierdere sau pur si simplu ca sa sarbatoreasca credinta. Acesta a devenit de la sine titlul lucrarii”, a precizat Hurley.
Intrebat ce-i place in Romania dupa 20 de ani petrecuti in tara noastra, irlandezul a raspuns: „Eu nu neg lipsurile si lucrurile care trebuie facute. Dar, in acelasi timp, Romania este o tara stralucitoare. Orice tara are problemele ei si Romania le are si nu sunt orb la ele. Dar imi place foarte mult ca nu m-am plictisit niciodata in Romania”.
Peter Hurley crede ca, din punct de vedere turistic, Romania este un produs foarte bun. „Produsul este, ar trebui promovat si explicat. Mici lucruri pot fi imbunatatite. Eu vad un mare viitor pentru Romania in turism, sa zicem, dar cu asta vine responsabilitatea sa aveti grija de lucrurile care sunt importante pentru aceasta promovare” a spus irlandezul indragostit de Romania.
El spune despre cartea sa ca incearca sa demistifice multe necunoscute despre Romania. „Eu cred ca multi oameni care ajung in Romania din curiozitate pleaca mai confuzi, mai debusolati, cu mai multe intrebari, ceea ce nu este neaparat un lucru rau pana la urma. Pentru ca sunt oameni si oameni. Unii vor sa mearga in vacanta sa se bronzeze si sa nu gandeasca. Altii vor sa fie provocati si sa vina acasa cu povesti. Eu cred ca Romania este o tara din care vii acasa cu povesti”, a mai spus Peter Hurley.
Lansarea in Belgia a cartii „Drumul crucilor” a fost prima din afara Romaniei, iar in octombrie urmeaza sa fie prezentata publicului si la Dublin, in capitala Irlandei.
Sursa: Agerpres