DRUMURI PROASTE – AFACERI BUNE – Cum au sifonat ”baietii destepti” ai infrastructurii rutiere din Maramures o jumatate de miliard de euro

De ce e Maramuresul ultimul judet pe lista nationala, cine nu s-a implicat suficient pentru a rezolva aceasta situatie, care este adevarul privind cel mai important contract de reabilitare rutiera de dupa 1989, drumul Baia Sprie – Barsana, cati bani inghite anual asfaltul din judet, de ce se fac atat de putine lucrari de calitate, de ce sunt receptionate cele proaste, cine sunt ”baietii destepti” care capuseaza bugetul destinat infrastructurii rutiere maramuresene si, mai ales, ce putem face pentru a indrepta situatia, pana cand nu ne cedeaza nervii de tot? Urmeaza raspunsurile.

Asfaltarea cu crenga-nmuiata-n bitum, ca posmagii lenesului in apa, este imaginea care-i bantuie pe soferii localnici sau pe cei care tranziteaza judetul situat pe ultimul loc din tara in clasamentul drumurilor reabilitate. Analizand starea infrastructurii rutiere din Maramures, de pe drum, nu din birourile administratiei judetene, concluzionezi: e proasta.

De ce e proasta? Raspunsul oficial: “Pentru ca primim cei mai putini bani de la bugetul de stat pentru aceasta destinatie”. Adica n-avem, asa ca ne descurcam cum putem. Iar acum atat se poate. Pentru a intelege cum am ajuns in aceasta situatie, sa ne reamintim de unde am plecat in decembrie ’89.

”Avem cea mai rarefiata retea de drumuri din regiunea de Nord-Vest in conditiile in care, in ’90, Maramuresul nu avea decat vreo 40 si ceva de kilometri de drum care indeplinea conditiile de portanta si rezistenta – nu erau construite pentru a face fata circulatiei de astazi. In plus, de la Revolutie incoace numarul masinilor a crescut de peste 20 de ori”, a explicat Emil Marinescu, vicepresedinte Consiliul Judetean (CJ) Maramures.

De ce am ramas ultimii
Fara investitii in proiecte mari de infrastructura, Maramuresul a ramas la coada tarii – frustrarea localnicilor e mare, chiar daca sunt constienti ca trebuie sa fie cineva si pe ultimul loc, se intreaba: de ce noi am fost sacrificati sa inchidem clasamentul si sa ne rupem masinile? De altfel, doar asiguratorii si, prin extensie, administratorii locali stiu cati bani au platit ca despagubiri celor care si-au rupt masinile pe drumurile din judet.

Acesti bani sunt recuperati pana la un punct, iar punctul se numeste bugetul public, unde recuperarea se impotmoleste. Dupa ce firmele de asigurare platesc soferilor daunele, acestea isi recupereaza banii de la administratorii bugetelor publice de pe raza localitatilor unde s-a produs defectiunea masinii, insa ultimii nu se indreapta, la randul lor, impotriva constructorilor sau administratorilor drumurilor pentru a recupera pierderea cauzata bugetului local, ca si cum ar fi partenerii lor de afaceri. 

Revenind la investitii, dupa 20 de ani de la evenimentele din decembrie ’89, in Maramures s-a primit prima finantare majora a unui proiect de infrastructura rutiera: 22 de milioane de euro, pentru ”judeteanul” Baia Sprie – Barsana, pe o distanta de 56 de kilometri. Pana atunci aveam reabilitati doar 25 de kilometri, in tronsoane mici. In rest, carpeli.

“Referindu-ne la drumurile judetene, in afara de Baia Sprie – Barsana, au fost modernizati foarte putini kilometri, tronsoane mici, de pana la 4 km, care insumeaza circa 25 km, adica 3% din reteaua de drumuri judetene. Pana anul trecut, Maramuresul n-a prins niciun program de reabilitare. Am ramas ultimii in Programul National, prinsi in etapa a 13-a. Si acum suntem tot pe ultimul loc in tara. N-am reusit niciodata sa ne promovam acolo unde se distribuie fondurile. N-am reusit sa facem lobby pentru ca Maramuresul sa fie partener si nu codas la ceaunul cu fonduri”, a subliniat Emil Marinescu, vicepresedinte CJ Maramures atat in acest mandat, cat si in anteriorul.

“Soarele de pe cer” a apus inainte de rasarit
Inceputa in martie 2010 cu surle, trambite si sampanie, ca orice lucru romanesc sarbatorit inainte de a incepe, reabilitarea Baia Sprie – Barsana, cea mai importanta lucrare din istoria locala a infrastructurii rutiere a continuat prost, cu sanctiuni financiare, scandaluri de coruptie, si se va finaliza deplorabil si cu costuri imense pentru bugetul judetului si nervii soferilor.

In urma cu o luna, presedintele Consiliului Judetean Maramures, Mircea Man, a admis existenta unor tensiuni intre constructorul Selina si institutia pe care o conduce, care este beneficiarul lucrarii, si, pentru prima oara a recunoscut ca drumul nu va fi finalizat la termen decat pe doua treimi din distanta prevazuta in proiect. 

”Lucrarile sunt intarziatae, i-am cerut constructorului sa ne prezinte graficul de recuperare si am cerut echipei de implementare a proiectului sa aplice toate sanctiunile, daca va fi cazul, pentru lucrari de proasta calitate – stiti ca am refuzat aproape 70 de miliarde pentru turnarea de asfalt fara faza determinanta, lucru pe care nu o sa-l platim niciodata. E adevarat ca avem lucrari pe traseu pe care trebuie sa le executam noi (canalizarea la Cavnic si Baia Sprie, parapeti impotriva alunecarilor de teren etc.). In jur de 16 km de tronsoane nu vor putea fi abordate de constructor pana cand finalizam noi lucrarile, insa apoi el are obligatia sa vina si sa rezolve si zona respectiva. Finantarea se termina undeva in septembrie si pana la sfarsitul lui septembrie drumul trebuie sa fie asa cum scrie la proiect”, a precizat presedintele CJ, Mircea Man, in urma cu o luna.

Cu toate asigurarile autoritatilor judetene, inca din acel moment erau cunoscute toate elementele care indicau o intarziere de minum doi ani a finalizarii drumului (timp necesar finalizarii proiectului de canalizare din zona Baia Sprie – Cavnic), iar firma Selina (executantul lucrarii) a anuntat ca lasa drumul balta, reziliaza contractul si se retrage din proiect.

”Momentan suntem intr-o situatie juridica neplacuta si nedorita, rezilierea contractului ceruta de constructor. Nu pot sa afirm ca am ratat acest obiectiv, se va finaliza, dar nu cu suma din proiect. Diferenta se va pune de la CJ, daca dorim sa se termine lucrarea si daca vor fi resurse, sau se va face cu fonduri de la Guvern, daca vom avea intelegere acolo. Cu banii care au fost alocati initial nu se va finaliza, iar termenii de finalizare vor fi mult mai indepartati”, a recunoscut vicepresedintele CJ, Emil Marinescu.

Contractul “beton”, de fapt, era… prost
Prima intrebare logica este: de ce se retrage firma Selina dintr-un contract al carui valoare totala este de 22 de milioane de euro? Explicatiile de ordin tehnico-economic sunt numeroase, insa cel mai important raspuns este: “Pentru ca poate” – desi am fost asigurati ca e cel mai bun contract pentru beneficiar facut vreodata in Romania.

”Cred ca este unul dintre contractele cele mai serioase facute vreodata in Romania! Este un cotract FIDIC, dupa normele europene, iar constructorul n-are nicio bresa, unde poate sa mearga stanga-dreapta fata de contract. In momentul in care din cauza constructorului nu sunt terminate anumite lucrari, conform contractului, penalizarea este de 0,01% pe zi”, a explicat presedintele CJ, Mircea Man. 

In realitate, abordand raportul financiar pentru intretinerea drumurilor, din care sesizam cu ingrijorare ca in acest an sunt acoperite doar 30% din costuri, un oficial al Consiliului Judetean Maramures a recunoscut in premiera faptul ca acel contract semnat cu Selina este unul prost si permisiv pentru executant, care, in afara de sumele incasate pentru lucrarile prestate pe un drum pe care l-a abandonat intr-o stare mai proasta decat l-a preluat, a incasat multi bani din lucrari conexe proiectului, cele mai multe dintre acestea fiind incredintate direct, tocmai pe considerentul ca ei erau deja in zona cu utilajele.

”In 2011, am avut bani doar pentru intretinerea drumurilor, aproximativ 18 milioane de lei. In 2012, sumele pentru intretinerea drumurilor au fost reduse cu 36% pe promisiunea ca 150-160 de kilometri de drum din Maramures vor intra in reabilitare si pentru respectivele tronsoane intretinerea va intra in obligatia firmei care va executa lucrarile. Dar in 2012 se vor deschide doar unul-doua santiere, pe tronsoane foarte scurte, asa ca va trebui sa intretinem toata reteaua, asa cum am facut-o si pana acum, din banii primiti plus cei aproximativ 9 milioane de lei pe care i-am alocat din veniturile proprii. Deci, in acest an, avem pentru intretinerea drumurilor 16 milioane de lei, din care o parte s-au dat si pentru intretinerea drumului Baia Sprie – Barsana, pentru ca atunci cand s-a semnat contractul a existat o scapare si nu s-a specificat ca obligatia de a intretine drumul ii revine constructorului din valoarea totala a investitiei. Nefiind specificat acest lucru, am fost obligati sa incheiem contract de intretinere separat cu constructorul. Acolo s-au dus in jur de 1,2 milioane de lei – au mai cerut (n.r., Selina) si o suplimentare, ca a nins mult in zona si asa mai departe, dar nu le-am aprobat. Acum, dupa ce ne-au anuntat ca reziliaza contractul, intretinerea Baia Sprie – Barsana a fost preluata de Directia Judeteana de Drumuri si Poduri”, a explicat vicepresedintele CJ, Emil Marinescu. 

Fireste, nimeni, nicio persoana nu este reponsabila pentru girarea contractului “cu scapari” a celei mai importante lucrari de infrastructura rutiera din judet. Selina se va retrage din proiect, periclitand finantarea venita de la Uniunea Europeana, despre care multi sustin ca va trebui sa o rambursam in totalitate dintr-un imprumut pe care va trebui sa-l achitam din bugetul judetului.

Insa cine va mai veni sa lucreze pe fundatia construita de o alta firma, si mai ales cu cati bani?, par probleme neinteresante pentru cei care administreaza banii Maramuresului, altfel s-ar preocupa sa gaseasca rezolvarea unei probleme de 22 de milioane de euro. Am incercat sa aflam raspunsurile si solutiile celui aflat la carma Consiliului Judetean, insa atunci cand corabia se scufunda, e parasita si de mateloti si de ofiteri si de capitan si de sobolani. Asa ca am primit… tacere.

Cine si cu cati bani se distreaza
In aceste conditii, poate ca nu mai surprinde pe nimeni ca o firma din Adunatii Copaceni (jud. Giurgiu), Romstrade, a miliardarului Nelu Iodache, va primi aproape 60 de milioane de euro de la bugetul de stat, pentru proiectarea si reabilitarea unor drumuri judetene, care totalizeaza 157 de kilometri din cei 896 de kilometri de drumuri judetene din Maramures, si care au fost incluse in mandatul Elenei Udrea in Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI).

Vicepresedintele CJ, Emil Marinescu, e sceptic in privinta lucrarilor prin PNDI. ”PNDI, care este un imprumut pe care o parte il ia firma, cu niste dobanzi garantate de statul roman, dar daca punem in calcul TVA-ul si dobanzile care trebuie platite ramanem in final sa construim cu multi bani. Sunt oarecum sceptic in ceea ce inseamna orizontul de finalizare si calitatea investitiilor care se vor face prin acest program. Au mai fost investitii aprobate prin PNDI care nici n-au inceput fizic”, a declarat Marinescu. 

Insa, drumurile din judet, a caror stare este deplorabila, nu inghit doar acea suma. Partea de intretinere a drumurilor nationale, care insumeaza 365 de kilometri, este cifrata in perioada 2012-2014 la aproape 10 milioane de euro si este disputata de cinci asociatii si firme: una din judetul Salaj, condusa de miliardarul Mirel Ioan Chis; una din judetul Arges, condusa de Gheorghe Axinte si din care face parte si firma sefului PDL Curtea de Arges, Stefan Lazaroiu; XS Sud Compani, a satmareanului Ioan Balta, zis ”Oniza”, apropiat al sefului PDL Maramures; Selina din Bihor, a miliardarului Beniamin Rus, cel care a fost urmarit penal de DNA pentru dare de mita, fiind suspectat ca i-ar fi facut presedintelui Consiliului Judetean Maramures, Mircea Man, unele favoruri pentru a i se atribui reabilitarea drumului Baia Sprie – Barsana; si o firma din Cluj, catalogata de presa locala ca fiind apropiata democrat-liberalilor, al carei nume apare in scandalul de coruptie de la Primaria Cluj-Napoca, soldat cu trimiterea in judecata a fostului primar PDL de Cluj, Sorin Apostu.

Pe langa banii de intretinere a drumurilor nationale, anul trecut s-au deschis doua santiere, pe drumul spre Satu Mare, cu lucrari intarziate, si spre Dej, unde acestea sunt in grafic, ambele urmand sa fie receptionate in acest an. 

”Drumul Dej-Baia Mare trebuia sa fie reabilitat in proportie de 50,2% si este la 54,7% si avem la dispozitie o vara si o toamna ca sa finalizam contractul, nu va fi niciun fel de problema. Pe drumul Baia Mare – Satu Mare suntem la 36%, fata de 50,1% cat trebuia sa fie, este o restanta de 14%, dar s-au prezentat grafice de accelerare in ideea de a fi finalizat contractul tot in acest an”, a declarat Ion Pantelimon, directorul Directiei Regionale Drumuri si Poduri (DRDP) Cluj.

Seful institutiei care administreaza drumurile nationale din Regiunea de Nord-Vest spune ca au mai ramas doar doua tronsoane din Maramures care au fost pana acum, in lipsa finantarii, ocolite de modernizari, insa exista o strategie si pentru acestea. E drept, una care nu contine si o data fixa pentru demararea lucrarilor.

”Judetul Maramures nu are predat la reabilitare DN18 Baia Mare – Targu Lapus – Chiulesti (limita cu judetul Cluj) si tronsonul DN19 de la Huta la Sighet. 18B este pe un proiect de finantare din FEDR (Fonduri Europene de Dezvoltare Regionala), iar DN19 este in programul de proiectare si anul asta va avea Studiul de Fezabilitate, urmand ca in perioada urmatoare sa intre pe o finantare, nu neaparat pe BEI, poate sa intre si pe FEDR”, a declarat Ion Pantelimon, seful DRDP Cluj.

Ce se reabiliteaza
Ultima mare sarbatoare a drumurilor proaste din Maramures a avut loc recent, prin deschiderea de lucrari la DN18, unde se vor reabilita 177 de kilometri intre Baia Mare (zona caii ferate din Tautii de Sus), peste Gutin, spre Maramuresul istoric, pana la limita cu judetul Suceava. Lucrarea a fost impartita in trei parti, 150 de milioane de euro urmand sa le revina firmei controlate de “regele asfaltului” din Bacau, Dorin Umbrarescu, firmei Aktor (din Grecia) si societatii Saphiro (din Israel). 

”Daca ne referim la starea drumurilor, alte drumuri trebuiau sa intre la reabilitat, nu acest drum a carui stare e buna. Pe sectorul pe care lucreaza Aktor a inceput lucrarea, urmand ca in perioada urmatoare sa intre la lucru si Saphiro si UMB. Cele trei contracte de pe DN18, de pe zona judetului Maramures, au lungime de 177 de kilometri, deci este un tronson destul de consistent, si au valoare contractuala de 505 milioane de lei, undeva la 116 milioane de euro”, a spus Ion Pantelimon, directorul DRDP Cluj.

Asadar, a inceput reabilitarea DN18, e bine, nici nu mai conteaza ca seful regionalei de drumuri crede ca alte drumuri trebuiau sa intre la reabilitat, acesta nefiind cel mai prost, iar conducerea judeteana, fripta cu “ciorba” Baia Sprie – Barsana, sufla si-n “iaurtul” Baia Mare-Iacobeni, avertizand autoritatile din localitatile prin care trece drumul ca asfaltul e ca… Angela in cinematografie: merge mai departe, chiar daca sunt lucrari de apa si canal in derulare, deci sa faca bine sa se grabeasca sa le termine. Cu ce bani insa, nu stie nimeni.

”Din ’90, toate administratiile locale au lucrat pe proiecte de canalizare, de apa si li s-a spus ca incercam sa facem reabilitari de drum. Acum, lucrarea asta va merge inainte. Constructorul are 24 de luni sa termine, el poate fi penalizat daca nu se incadreaza in termene, deci nu se va mai astepta pe nicio lucrare! Fazele de proiectare pentru constructor sunt pe etape. Ei nu au proiectare in acest moment pe intreg tronsonul, dar au inceput lucrarea aici, finalizeaza, si in paralel lucreaza si pe proiectare pentru alte tronsoane. Sigur, constructorul se va orienta pe zone unde nu sunt lucrari ca autoritatile sa-si finalizeze lucrarile”, a avertizat presedintele CJ Maramures, Mircea Man.

Cat costa reabilitarea completa si intretinerea
Cati bani ne trebuie sa reabilitam tot? Raspunsul e descurajant: mai multi decati vom avea vreodata. Sau de 2.500 de ori mai mult decat pretul cu care am vandut combinatul Phoenix.

„Un drum poate fi reabilitat la standarde cu 400.000 euro pe kilometru, da sa construim cu cei 400.000 de euro, nu sa-i sifonam dupa terti, proceduri si procedee… In Maramures, modernizarea intregii retele de drumuri judetene ne-ar costa aproximativ 1,2 miliarde de lei, iar pentru o intretinere satisfacatoare, care sa ofere confort pe drumurile judetene, necesarul este de minim 60 de milioane de lei pe an – doar pentru intretinerea de iarna necesarul este intre 5 si 7 milioane de lei”, a calculat vicepresedintele CJ, Emil Marinescu.

Cum se sifoneaza banii
In conditiile unui necesar financiar pe care nu-l va avea niciodata Maramuresul, singura solutie ar fi sa reabilitam drumurile metodic si de calitate. O facem insa? Nu. Pentru ca in ritmul in care se produc schimbarile de la varful politico-administrativ care ar trebui sa supravegheze calitatea lucrarilor, celor mai multi dintre baietii destepti deveniti putred de bogati din infrastructura unui judet fara infrastructura nu le pasa de asta. Se face lucrarea, se incaseaza banii si apoi pleaca si ei si cei care au receptionat drumul, ca un circuit al apei in natura, un circuit de care beneficiaza doar unii, aceeasi. Doar ca-si mai schimba zonele intre ei. 

”Sa nu credeti ca in Europa, ca si in Romania, dupa o usa, nu exista smecheri care au derulat anumite fonduri, care participa la constructia unui caiet de sarcini, prin influentele pe care le au, sau a bazelor de date care se cer la o licitatie. Si-au si impus punctul in Romania. Au reusit sa ne fenteze, adica sa impuna ca executantul sa aiba lucrari similare, valoare de patrimoniu etc., pentru a-i elimina, chipurile, pe cei care n-au experienta. Dar tocmai ei n-au experienta! Sunt niste firme cladite intr-o garsoniera, in spate lor sunt patru-cinci persoane, care demonstreaza numai prin conturi ca au experienta, nimic mai mult. Apoi castiga, incaseaza valoarea de proiectare si de consultare, facuta prost, care inseamna 7-8%, mai vin cu deschiderea de santier, care merge pana la 20%, isi mai pun un profit, si apoi o dau in subantrepriza la o alta firma din Romania, careia ii mai raman 70% pentru a executa lucrarea. La randul ei, aceasta isi ia 20% din valoarea totala si o da altui executant. Asa ca executia fizica a unui drum se face cu 50% din valoarea proiectului. Cam astea sunt zonele in care ne desfasuram noi…”, a spus Emil Marinescu, vicepresedinte CJ Maramures. 

Cele mai optimiste pareri ale specialistilor maramureseni sunt ca drumurile din judet vor fi la standarde europene in zece ani si asta doar daca nu ne dam cu stangul in dreptul, asa cum am facut-o pana acum. Numai in ultimii doi ani, drumurile din Maramures (doar “nationalele” si “judetenele” se intind pe peste 1.200 de kilometri), au inghitit aproape 500 milioane de euro in reabilitari si intretinere. O jumatate de miliard de euro, din care se estimeaza ca peste o treime, 150 de milioane de euro reprezinta ”frisca” de pe tortul pe care si-o impart baietii destepti.

Priviti drumurile pe care circulati si gasiti raspunsul la intrebarea: Cum a fost posibil ca intr-o tara fara infrastructura sa apara atatia miliardari din lucrari de infrastructura? N-avem asfalt, dar avem regi ai asfaltului si am ajuns ca un kilometru de drum national cu doua benzi sa coste cat un kilometru de autostrada intr-o tara normala, in care institutiile statului platite sa vegheze la respectarea legii sunt lasate sa isi faca treaba pentru care au fost angajate. Drum bun!
Sursa: Catalin Vischi