Vezi VIDEO
Educatia in privinta colectarii selective a deseurilor le lipseste baimarenilor, mai mult, maramuresenii din mediul rural sunt de-a dreptul corigenti la acest capitol. Cel putin asta reiese din cifrele societatii de salubritate Drusal. Responsabilii firmei au aratat ca, desi in multe institutii si locuri din judet exista containere special destinate materialelor plastice, mai putin de 20% din PET-urile care ajung pe rampa de gunoi provin din colectarea selectiva. In aceste conditii, firma cheltuie lunar peste 18.000 lei numai pentru sortarea gunoaielor.
Reprezentantii Drusal au aratat ca una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta la ora actuala este aceea a colectarii selective a deseurilor. Acestia au precizat ca o mica parte din PET-urile care ajung pe rampa de gunoi provine din containerele pentru colectarea selectiva, restul trebuie sortate… de mana.
“Cea mai mare cantitate este in rampa. Se arunca cu gunoiul tot odata. Asta inseamna pentru noi manopera in plus, combustibil in plus. Dintr-un total de 40 de tone lunar, 33 de tone este in rampa si diferenta este in selectiva, care si aia mai vine sortata odata”, a precizat Stefan Petian, seful Depozitului de deseuri menajere Drusal.
Daca in mediul urban volumul de PET-uri strans in containerele speciale este mic, in mediul rural situatia este dezastuoasa, sustin angajatii Drusal.
“In mediul rural este dezastru. Acolo 70% este gunoi si deseu industrial si 30% PET”, a explicat Stefan Petian.
Pentru a putea compacta o cantitate cat mai mare de PET-uri, societatea Drusal se vede nevoita sa angajeze zilieri care sa selecteze plasticul, hartia si aluminiul dintre celelalte deseuri. Aproximativ 20 de persoane lucreaza pentru a sorta gunoiul si sunt remunerate cu cate 3 lei pentru fiecare kilogram. Lunar, societatea Drusal cheltuie lunar peste 18.000 de lei pentru plata acestora.
Sursa: Anca Popescu