Inca de pe vremea cand ne jucam cu papusile am visat la prima intalnire. El – precum intruchiparea unei sculpturi grecesti a lui Apollo sau Poseidon, noi – suave si diafane, precum printesele din basme. In ciuda inaintarii in varsta nu am devenit nici mai destepte si nici mai realiste. Chiar si acum il mai asteptam sa apara pe un cal alb, cu pletele in vant, mirosind a Tommy Hilfiger.
Iar acum un exercitiu de memorie – de cate ori in viata ati avut parte de intalniri ca-n povesti?! Si cate dintre cele care au contat nu au parut, in cel mai bun caz, decat banale.
Cate nu s-au intamplat pe ulita din sat, in vacanta de vara petrecuta la bunici. Altele la coada la lapte sau la rand la plata facturilor. Unele in trafic, iar altele in anticamera medicului stomatolog.
Locul e irelevant atunci cand din intersectarea privirilor voastre ies scantei. Nici nu mai are importanta ca avea in mana cheia franceza in loc de buchetul de flori, iar tricoul lui mirosea, in cel mai fericit caz, a ulei de motor… daca atingerea lui iti da fiori pe sira spinarii. Cat de mult v-a interesat ca in loc de cal si-a “parcat” in fata magazinului Pegasul rablagit, atunci cand zambetul lui v-a stantat iremediabil sufletul.
Detaliile sunt irelevante cand zeita Fortuna si-a pus in gand sa iti faca de petrecanie, iar Cupidon te sageteaza cu indarjire. Atunci toate standardele se reduc la el, pentru ca, desi nu e blond, asa cum ti l-ai fi dorit, si nici nu are peste 1.85 inaltime, a ajuns sa iti acapareze nu doar mintea, ci si visele, sperantele, intreaga viata.
De aici si iluzoriul asteptarilor… pentru ca facem scenarii degeaba. Oscarul se acorda doar pentru spontaneitate, pentru priviri aruncate pe furis in oglinda retrovizoare, pentru atingeri nevinovate in timp ce iti cauti, panicata, factura prin poseta plina de nimicuri… Toate acestea se vor transforma in momente si amintiri de neuitat, atata timp cat nu te uiti mereu peste umar in asteptarea lui Fat Frumos. Pamantenii au si ei carisma lor…
De fiecare data cand iti impui un standard iti limitezi posibilatile si pui bariere provocarilor. “Esenta insasi a creativitatii este noutatea ei, si, prin urmare, nu exista vreun standard dupa care sa o judecam”, spune Carl Rogers. Si unde avem oare mai multa nevoie de creativitate decat in dragoste.
Prin urmare, ramaneti mereu open minded, fara asteptari si mai ales fara scenarii. Viata este mereu surprinzatoare!
Sursa: Tania Purcaru