EDITORIAL – Femeia, intre pat si cratita…

Intre pat si cratita, femeia construieste lumi si vise. Are sperante si nazuinte, naste pui de om si ii creste, ii educa si le insufla conduita morala care sa ii transforme in oameni de nadejde… Femeia cladeste imperii si conduce corporatii, iar intre timp e intruchiparea lui Venus din Milo – frumoasa, cocheta, mereu scoasa din cutie, dar mai presus de toate, zambitoare… Intre pat si cratita, femeia lupta in fiecare zi, lupta pentru linistea sufleteasca, pentru binele copilului ei, pentru bunastarea caminului pe care il gospodareste pana noaptea tarziu…

Barbatii ne pun la cratita si intre cearsafuri pentru ca e mai simplu sa crezi ca doar asta putem face. Orgoliul nu ii lasa sa vada ca femeile pot, vor si chiar fac – arta, operatii pe creier, cercetare la NASA! Femeile dau la strung si apoi merg la teatru, indruma sute de elevi si citesc seara povesti la gura sobei, alina dureri si construiesc poduri… cu aceeasi eleganta, diplomatie si pricepere ca si un barbat…

Iar pe langa toate acestea stau si la cratita si intre cearsafuri.

Misoginismul s-a nascut odata cu Adam si Eva. Poate din frustrarea pe care primul a resimtit-o atunci cand Eva a spart mitul Raiului perfect si a preferat provocarea unei vieti anoste… sau poate din neputinta de a o opri, de a o convinge ca ii este suficient… Sau poate s-a nascut in Neanderthal, in momentul in care intors de la vanatoare, barbatul a gasit-o contempland stelele, incercand sa descopere limita spatiului si a timpului…

Insa inafara de a pune bariere si a naste frustrari, misoginismul nu a rezolvat niciodata vreo enigma a omenirii! Caci femeile au indraznit mereu, iar barbatii le-au crucificat! Mata Hari, Simone de Beauvoir, Indira Ghandi, Maica Tereza, Coco Chanel, Eva Peron, Marie Curie… Sunt doar cateva dintre femeile care au schimbat mentalitati, au rescris istoria, au pus aprenta pe evolutia umanitatii.

Nu spunem ca barbatii nu au facut acelasi lucru, sau ca lista lor nu e mai lunga. Nici nu ar avea cum sa fie altfel, intr-o perioada in care femeile nu puteau sa iasa singure pe strada, nu puteau vota, nu aveau voie sa intre in baruri si restaurante…

Diferenta dintre mentalitati e simpla. Nu am indraznit niciodata sa va limitam meritele, ba mai mult v-am ajutat, v-am sprijinit, v-am iubit, v-am stimulat si v-am apreciat succesul. Dar nu pentru ca voi sa ne construiti custi intre bucatarie si dormitor… Pana la urma tot vom zbura!

Sursa: Tania Purcaru